PAȘAPORT DIPLOMATIC. Vulnerabilitățile mediului online

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

În zorii erei digitale, autorii viruşilor făceau totul pentru a lăsa un semn cât mai marcant despre ceea ce puteau face.

Viruşii lor ştergeau datele din calculator sau - în cazul unui autor mai glumeţ - puneau texte sau desene deocheate pe ecran. În anii care au trecut, metodele s-au schimbat radical. Ţelul lor este ca viruşii să fie cât mai puţin detectabili. Asta pentru că autorii viruşilor îşi dădeau seamă ca prin aceste programe se pot fura bani. Mulţi bani.

Aşa a apărut o nouă formă de infracţiuni, definită cu un termen anglosaxon, cybercrime.

Prin tehnologia digitală, viaţa de zi cu zi devine mult mai uşoară. Procedee birocratice care altă dată durau ore sau chiar zile se reduc la câteva minute. Mai mult, le putem rezolva de acasă, fără să stăm la coadă. Datele noastre pot fi stocate într-un singur loc, accesate imediat, fără hârtii, formulare şi adeverinţe, trimise în câteva secunde oriunde şi pe orice calculator conectat la internet. Dar tocmai aceste facilităţi dau posibilitatea celor specializaţi să obţină aceste date. Nu numai date personale, ci ale instituţiilor, companiilor, guvernelor.

De exemplu, doi români au extras datele a sute de carduri bancare din sistemul unui lanţ de fast-food, prin care au furat 17 milioane de dolari. Ei au fost condamnaţi la 7, respectiv 15 ani de închisoare în Statele Unite.

Un alt român a participat la furtul de date din automatele bancare (ATM-uri), pentru care a primit 5 ani de închisoare. Amploarea fenomenului o arată şi iniţiativa prin care Consiliul Europei va înfiinţa la Bucureşti un oficiu pentru programe de combatere a fenomenului cybercrime.

Deşi printre autorii infracţiunilor cibernetice, românii sunt reprezentaţi într-un procent ridicat, topul atacurilor este deţinut de alte ţări. Printre cei 5 cei mai căutaţi infractori cibernetici pe lista FBI, doi provin din Rusia.