Marii producători de îngrășăminte au început să investească în agricultura digitală

Studiu. De ce românii refuză să se vaccineze

Orban, despre candidatura lui Antonescu la alegeri: Nu e desemnat oficial de PNL și PSD. Nu se poate lua decizia țaca paca, la cafea

Șofer inconștient, aproape să producă o tragedie în Defileul Jiului

Măsurile guvernului riscă să scumpească mâncarea cu 10%

ÎPS Teodosie s-a împiedicat la slujba de sfințire a apei pentru Bobotează

România rămâne țara europeană cu cele mai multe persoane care au murit în accidente rutiere. Câte decese au fost anul trecut

2025, anul austerității, dar nu pentru toți: Noua indemnizație a șefilor CFR s-a dublat față de cea din 2023

Pe cine ar vota românii la prezidențiale: Scorul obținut de Călin Georgescu, într-un sondaj comandat de Nicușor Dan

Nicușor Dan, despre decizia lui Crin Antonescu: Nu cred că face bine imaginii României

În agricultura modernă imagini surprinse de sateliţi sau drone sunt analizate de softuri capabile să recunoască starea fiecărui metru pătrat de teren cultivat. Şi, pe baza unor formule matematice complexe, fermierii pot face mai uşor diferenţa între parcelele care se dezvoltă fără ajutor şi cele care au nevoie de mai multe îngrăşăminte şi pesticide sau mai multă apă.

Pentur fermieri, aceste sisteme digitale înseamnă o economie la substanţele chimice aplicate pentru stimularea şi protejarea culturilor. Pentru consumatori înseamnă alimente mai sănătoase. Dar pentru producătorii de chimicale agricole înseamnă o reducere a veniturilor.

Potrivit Reuters, mulţi dintre jucătorii mari din acest domeniu se străduiesc să devină chiar ei furnizori de tehnologii moderne. Cum combinatele chimice nu au experienţă în dezvoltarea de sisteme informatice, soluţia mai simplă este achiziţionarea nou înfiinţatelor companii care realizează softuri agricole. Cea mai mare tranzacţie de până acum a fost preluarea Climate Corporation de către gigantul american Monsanto pentru un miliard de dolari. Sistemele dezvoltate de Climate Corporation sunt capabile să analizeze condiţiile meteorologice pentru o programare mai bună a etapelor îngrijirii unei culturi.

Al doilea cel mai mare producător de pesticide din lume, Bayer, a cumpărat anul acesta proPlant, o firmă specializată pe softuri care analizează sănătatea plnatelor. Un alt producător mare de pesticide, DuPont, investeşte în mai multe sisteme digitate folosite deja pentru optimizarea culturilor pe 400.000 de hectare.

Însă aceste investiţii în noile tehnologii nu garantează că producătorii de pesticide, îngrăşăminte şi seminţe modificate genetic îşi vor menţine influenţa la fel de mare în sectorul agricol.

Analiştii Rabobank consideră că giganţii care vor să ofere servicii de agricultură digitală au o problemă de încredere. Fermierii care folosesc programele informatice ale unor producători de pesticide vor suspecta întotdeauna că softurile le vor recomanda să cumpere mai multe substanţe chimice decât au nevoie.

Serviciile unor furnizori independenţi ar putea fi privite mai bine de către fermieri. Iar unii agricultori mari au puterea să investească în dezvoltarea unor tehnologii noi astfel încât să fie proprietarii direcţi ai softurilor folosite pentru eficientizarea culturilor.