Franţa s-a alăturat marţi programului de explorare a Lunii condus de Statele Unite, prin semnarea „acordurilor Artemis”, care prevăd în special crearea de „zone de securitate” pentru protejarea resurselor extraterestre, relatează AFP.
Franţa devine astfel cea de-a 20-a ţară, după țări precum Canada, Japonia, Regatul Unit, Ucraina, Israel, Emiratele Arabe Unite sau Brazilia, care se alătură acestui nou val de explorare paşnică a spaţiului, a afirmat Centrul Naţional de Studii Spaţiale (CNES), agenţia spaţială franceză.
Philippe Baptiste, preşedinte al CNES, a semnat la Washington, în prezenţa administratorului NASA, Bill Nelson, textul declaraţiei cunoscute sub numele de „acordurile Artemis”. Programul american îşi propune să trimită din nou astronauţi pe Lună în jurul anului 2025, la mai bine de 50 de ani după misiunea Apollo 11.
De asemenea, acesta prevede construirea unei staţii pe orbita lunară începând din 2024, Lunar Gateway, care va servi drept releu în timpul călătoriilor între Pământ şi satelitul său natural.
Acordurile Artemis reprezintă un set de acorduri bilaterale cu Statele Unite, care se bazează pe tratatul internaţional din 1967 ce guvernează spaţiul cosmic.
„Atât pentru comunitatea noastră ştiinţifică, cât şi pentru industria noastră, acest nou cadru va permite să facem faţă noilor provocări şi să ne numărăm în continuare printre marile puteri spaţiale”, a afirmat Philippe Baptiste, citat de Agerpres.
Citește și: Spațiul, noua frontieră. De ce testează Rusia, SUA ori China arme antisatelit și cum se încearcă „militarizarea” orbitei terestre
Câteva principii la care aderă țările, aplicabile activităţilor lor viitoare pe Lună, dar şi pe Marte sau asteroizi:
- transparenţa misiunilor,
- interoperabilitatea sistemelor,
- ajutorul personalului în caz de primejdie,
- schimbul de date ştiinţifice,
- conservarea siturilor istorice.
O măsură mai controversată prevede posibilitatea delimitării „zonelor de securitate” pentru a evita „interferenţa dăunătoare” a unei terţe părţi, în special pentru protejarea exploatării resurselor, cum ar fi apa selenară. Cu toate acestea, tratatul din 1967 interzice orice „însuşire naţională” a acestor resurse.
„După analiza noastră, acordurile Artemis nu sunt în contradicţie cu tratatul din 1967”, a declarat Pascale Ultré-Guérard, directoare adjunctă de programe în cadrul departamentului de strategie al CNES.
Textul ajută la „cimentarea” angajamentului Franţei faţă de explorarea selenară, a adăugat ea. De exemplu, modulul Esprit de comunicare şi alimentare cu combustibil al Lunar Gateway urmează să fie proiectat în Franţa de Thales Alenia Space.
Textul, dezvăluit de Statele Unite în 2020, nu a fost semnat de China şi Rusia, ţări care intenţionează să-şi construiască împreună propria staţie de cercetare pe Lună.
România a semnat în luna martie Acordurile Artemis ale NASA pentru programul de explorare lunară
Pe 1 martie 2022, România a devenit cel de-al 16-lea stat care a semnat Acordurile Artemis, afirmându-și angajamentul față de un set comun de principii care ghidează cooperarea între națiunile care participă la explorarea spațială în secolul XXI.
„Acum, mai mult ca niciodată, este important să lucrăm împreună dincolo de granițele internaționale pentru a consolida parteneriatele și pentru a asigura utilizarea spațiului cosmic în scopuri pașnice”, a spus administratorul NASA Bill Nelson. „Aderarea României la Acordurile Artemis este un pas important către realizarea acestui obiectiv. SUA se bucură de relații diplomatice cu România de mai bine de 140 de ani, iar NASA salută spiritul de explorare pe care România îl poate aduce în spațiu, pe măsură ce trasăm împreună acest nou curs”, a adăugat Nelson.
Acordurile au fost semnate din partea României de preşedintele şi directorul executiv al Agenţiei Spaţiale a României, Marius Ioan Piso.
Acesta a spus că „printre beneficiile clare care rezultă din participarea la acest program unic”, tânăra generație poate fi îndrumată către știință, descoperire și inovație.
Citește și: Planul Chinei de a ajunge dincolo de Lună și Marte
Editor : Marco Badea