Creșterea nivelului mării este, probabil, cea mai gravă consecință a crizei climatice actuale. Oceanul absoarbe mai mult de 90% din gazele cu efect de seră care sunt pompate în atmosferă. Acest lucru face ca nivelul mării să crească. De asemenea, ghețarii și calotele de gheață se topesc, alimentând oceanele lumii, potrivit Newsweek.
Lucrul înfricoșător? Toate acestea se întâmplă într-un ritm alarmant, iar oamenii de știință se tem că ar putea scăpa de sub control dacă efectele schimbărilor climatice nu sunt atenuate imediat.
"Ratele actuale la nivel global sunt de 4 milimetri/an, ceea ce într-un secol înseamnă 40 de centimetri, dar, în general, se așteaptă ca acest lucru să crească și am putea ajunge la aproximativ 60 de centimetri până în 2100. Chiar dacă oprim încălzirea globală prin reducerea emisiilor la zero, nivelul mării va continua să crească timp de secole", a declarat pentru Newsweek Kevin Trenberth, cercetător la Centrul Național de Cercetare Atmosferică (NCAR) din Boulder, Colorado.
Chiar și o creștere mică a nivelului mării are potențialul de a devasta anumite regiuni. Acest lucru înseamnă că, dacă nu se iau măsuri, lumea ar putea arăta foarte diferit peste doar câteva decenii.
De fapt, efectele creșterii nivelului mării au fost deja observate. Creșterea nivelului mării poate contribui la furtuni mai devastatoare.
"Creșterea nivelului mării reprezintă o amenințare semnificativă pentru zonele de coastă joase și pentru comunitățile de coastă. Pe măsură ce nivelul mării continuă să crească, zonele de coastă sunt expuse riscului de inundații, de eroziune costieră și de salinizare a solurilor și a surselor de apă. Eroziunea și inundațiile pot deteriora infrastructura, locuințele și întreprinderile. Zonele deosebit de expuse riscului de creștere a nivelului mării sunt regiunile de coastă joase și micile națiuni insulare", a declarat pentru Newsweek Zita Sebesvari, cercetător la Universitatea Națiunilor Unite-Institutul pentru Mediu și Securitate Umană (UNU-EHS).
Ce țări sunt în pericol?
Aceasta include zone de-a lungul coastelor de est și de golf ale SUA. Oamenii de știință au prezis că nivelul mării de-a lungul coastelor americane ar putea crește cu până la 30 de centimetri până în 2050.
Potrivit unui studiu publicat în revista Nature Communications, în aprilie 2023, rata de creștere a nivelului mării de-a lungul acestor coaste este "fără precedent în cel puțin 120 de ani". Se așteaptă ca inundațiile să se agraveze drastic în 2050, pe măsură ce nivelul mării continuă să crească.
Alte regiuni de coastă joase sunt, de asemenea, în pericol. Sebesvari a declarat că alte zone vulnerabile includ Bangladesh și Vietnam.
"Deltele fluviale sunt un tip de zonă de coastă joasă, deosebit de riscantă. Deltele găzduiesc adesea mulți oameni și sunt zone agricole esențiale datorită solului lor fertil. Cu toate acestea, ele sunt joase și predispuse la inundații și la riscul de intruziune a apei sărate. Prin urmare, cele mai vulnerabile regiuni includ Delta Nilului, Delta Mekong, Delta Gangelui și Delta Mississippi. Multe dintre cele mai mari orașe din lume sunt situate pe sau în apropierea coastelor, ceea ce le face deosebit de vulnerabile la creșterea nivelului mării. Printre orașele cele mai expuse la risc se numără New York, Jakarta, Tokyo, Shanghai și Mumbai", a declarat Sebesvari.
Jakarta a fost supranumit "orașul care se scufundă cel mai rapid" din lume într-un raport BBC din 2018. Forumul Economic Mondial a prezis în 2019 că orașul ar putea fi sub ape până în 2050.
Mai mulți experți în schimbări climatice din New York susțin, de asemenea, că apa din jurul orașului New York ar putea crește cu 20 centimetri - 80 de centimetri până în 2050. Fiind unul dintre cele mai populate orașe din lume, acest lucru ar putea fi devastator.
California este, de asemenea, expus riscului de eroziune costieră pe măsură ce nivelul mării crește, a spus Trenberth.
Furtuni mai dese și mai violente
Efectele creșterii nivelului mării au început deja să se manifeste printr-o creștere a frecvenței furtunilor. Un exemplu a fost furtuna Sandy, un uragan tropical devastator care a lovit orașul New York pe 29 octombrie 2012. Furtuna a provocat inundații în East River.
Uraganul Ian a dezvăluit, de asemenea, probleme în Florida.
O mulțime de furtuni, agravate de creșterea nivelului mării, au avut loc și în Noua Zeelandă. Trenberth a menționat furtuna Gabrielle, care a lovit Noua Zeelandă în februarie și a provocat "pagube enorme".
Sebesvari a spus că micile națiuni insulare din Oceanul Pacific, Oceanul Indian și Oceanul Atlantic sunt, de asemenea, "printre cele mai vulnerabile la creșterea nivelului mării".
"Aceste națiuni au o suprafață de teren limitată și sunt adesea situate la doar câțiva metri deasupra nivelului mării, ceea ce înseamnă că și o creștere mică a nivelului mării ar putea avea consecințe catastrofale. Sursele de apă dulce ar putea fi salinizate, iar inundațiile ar putea avea loc mai frecvent și cu efecte mai devastatoare. Pe măsură ce nivelul mării crește, insulele riscă să se confrunte cu inundații puternice și ar putea fi chiar parțial scufundate. Națiunile insulare din Pacific, cum ar fi Kiribati, Tuvalu și Insulele Marshall au o altitudine redusă și se confruntă, de asemenea, cu aceleași riscuri. Creșterea nivelului mării ar putea duce la evacuarea localnicilor, ar putea afecta economiile acestor națiuni și ar putea amenința pierderea culturilor și tradițiilor lor unice", a declarat Sebesvari.
Creșterea nivelului mării la care asistăm este cu siguranță alarmantă, dar se poate face ceva?
"Regiunile de coastă și insulele de barieră sunt vulnerabile, iar multe zone care sunt acum locuite nu sunt viabile pe termen lung. Abandonul va fi o opțiune în unele zone. Altele pot fi protejate cu diguri de protecție. Gândiți-vă la Olanda. Dispozitivele de oprire a mareelor înalte, cum este cazul Tamisei sau al Veneției, pot fi de ajutor timp de multe decenii, dar oprirea emisiilor de dioxid de carbon este cea mai importantă", a declarat Trenberth.
Editor : Bianca Chirilă
