Polemică declanşată de o reuniune secretă la Harvard 

Mai ales când acestea au loc la Harvard între 150 de oameni de știință, avocați și alți antreprenori, subiectul fiind crearea unui "genom uman sintetic", altfel spus artificial. Trei cuvinte asociate rapid cu clonarea, cu ființa umană creată în laborator.

Reuniunea a avut loc în 10 mai la Harvard Medical School din Boston și a avut ca titlu "HGP2: proiectul unui genom uman de sinteză", referire la proiectul vizând genomul uman, când s-a reușit secvențierea ADN-ului uman, în 2003, după 13 ani de cercetări. Producerea unui genom sintetic înseamnă de fapt posibilitatea fabricării artificiale a 6 miliarde de nucleotide, elementul de bază care alcătuiește ADN-ul.

La reuniune au fost invitate 150 de persoane, pe invitație fiind precizat cu claritate: "Nu am invitat intenționat presa fiindcă vrem ca toată lumea să poată vorbi liber și sincer, fără interpretări greșite". În plus, participanții nu au avut voie să posteze informații pe rețelele de socializare, scrie Agerpres.

Demersul nu a fost pe placul a doi oameni de știință, invitați, dar care au refuzat să participe. Drew Endy și Laurie Zoloth au publicat un articol în care afirmă că marea problemă etică ridicată de temele dezbaterii "nu trebuie să fie discutată în spatele ușilor închise".

Intervievat de Washington Post, unul dintre organizatorii conferinței, George Church, afirmă că aceasta trebuia să fie deschisă, însă problema a fost că urma să fie discutat un articol științific ce nu fusese publicat încă. Pentru a evita să fie acuzat că face "știință prin comunicate de presă", cercetătorul a preferat să privatizeze evenimentul. El afirmă că un film al conferinței va fi difuzat odată cu apariția articolului respectiv.

George Church este un celebru genetician american, dar este cunoscut și prin declarațiile sale îndrăznețe. Una dintre ele este clonarea omului de Neanderthal sau a mamuților.

Între debutul polemicii și conferința propriu-zisă, s-a schimbat titlul reuniunii, afirmă New York Times, de la "Proiectul unui genom uman de sinteză" la "Testarea marilor genomuri sintetice în celule", titlu mai puțin pompos și mai puțin sensibil. Scopul inițial al proiectului era "sintetizarea unui genom uman complet într-o descendență celulară într-o perioadă de zece ani", afirmă în articol cei doi cercetători care au declinat invitația la reuniune.

Ei susțin că, deși sinteza unui genom uman artificial este deocamdată imposibilă, evoluția tehnologiilor și scăderea costurilor apropie omenirea pe zi ce trece de această posibilitate. "Datorită unor noi tehnici dezvoltate din 2003, costul asamblării materialului genetic ce servește la codarea genelor, +bazele vieții+, a scăzut de la 4 dolari la 3 cenți pe unitate individuală", afirmă ei.

Astfel, prețul teoretic al unui genom uman artificial a coborât de la 12 miliarde la 90 de milioane de dolari, putând scădea chiar la 100.000 de dolari în 20 de ani dacă tendința continuă. New York Times amintește că este în curs crearea unui genom de sinteză de drojdie, dar acesta este de 200 de ori mai simplu decât cel al ființei umane.

În 13 mai, ca urmare a articolului apărut în New York Times, Centre for Genetics and Society, un ONG care militează pentru dezbateri etice despre noile biotehnologii, a denunțat "o reuniune care seamănă mai degrabă cu voința de a privatiza discuția despre modificările moștenirii genetice".

Conferința, secretă sau nu, a avut loc în momentul în care progresele tehnologice se înmulțesc și, odată cu ele, problemele etice. Genomul uman se secvențiază în prezent cu mai puțin de 1.000 de dolari, tehnici noi precum Crispr-CAS9 permițând modificări genetice extrem de simple și precise. Oameni de știință din China și, recent, din Marea Britanie, au început să lucreze cu embrioni umani.

"Putem îmbunătăți genomul uman? Să facem supersportivi sau oameni foarte inteligenți? Problema este că toate aceste lucruri sunt de o extremă complexitate", arată geneticianul Jean-Loius Mandel în huffingtonpost.fr. El a evocat în acest sens două studii recente, care au căutat variații genetice legate de IQ. "Nu au descoperit nimic. Nu pentru că nu era nimic de găsit, ci pentru că există o atât de mare complexitate încât fiecare variație ar avea un efect extrem de modest", adaugă el.

Teama de o eugenie în secolul al XXI-lea nu se justifică, dar este întotdeauna preferabil ca problemele să fie discutate înainte de apariția lor imediată.