O fosilă perfect conservată descoperită în 2018 poate ajuta la reînvierea unei specii de animal preistoric

ADN-ul de mamut lânos perfect conservat, descoperit în Siberia, ar putea ajuta la reînvierea speciei, spun oamenii de știință, potrivit The Independent.

Cercetătorii au recompus genomul unui mamut lânos vechi de 52.000 de ani, folosind fragmente de ADN fosil, primele de acest fel, descoperite în Siberia. Este un progres care îi aduce pe cercetători cu un pas mai aproape de readucerea la viață a uriașilor dispăruți.

Studiul, publicat recent în revista Cell, a prezentat reconstituirea cromozomilor mamutului lânos, precum și structura nucleului celular în care ADN-ul și proteinele sunt organizate în gene.

Cele mai multe exemplare de genom antic descoperite în fosile constau până acum doar din fragmente minuscule de ADN, amestecate.

Dar genomul mamutului vechi de 52.000 de ani ar putea fi reconstituit în amănunt, deoarece animalul a suferit uscare prin congelare la scurt timp după ce a murit.

Oamenii de știință au testat zeci de mostre de ADN de mamut timp de cinci ani pentru a reconstrui genomul animalului gigantic, înainte de a intra în posesia probei neobișnuit de bine conservată a unei fosile de mamut, excavată în nord-estul Siberiei în 2018.

Această fosilă remarcabilă a păstrat o mare parte din integritatea fizică a cromozomilor, inclusiv proteinele aflate în contact cu genele pe care le controlează, au spus cercetătorii.

Astfel, oamenii de știință pot înțelege mai bine organizarea genomului mamutului și pot afla care gene au fost active în diferite momente ale vieții animalului.

„Acesta este un nou tip de fosilă, iar scara sa o depășește pe cea a fragmentelor disparate de ADN antic”, a spus coautorul studiului, Erez Lieberman Aiden, de la Colegiul de Medicină Baylor.

Cercetătorii au creat apoi o hartă a genomului mamutului folosind genomul elefanților actuali ca șablon.

Descoperirile au arătat că mamuții lânoși aveau 28 de cromozomi, același număr ca și elefanții asiatici și africani de astăzi.

Oamenii de știință au putut, de asemenea, să găsească gene în celulele pielii mamutului, dezvăluind modul în care mamiferul uriaș și-a dezvoltat caracterul lânos și toleranța la frig.

„Pentru prima dată avem un țesut de mamut lânos pentru care știm aproximativ care gene au fost active și care gene au fost inactive”, a spus Marc A Marti-Renom, un alt autor al studiului.

„Acesta este un nou tip extraordinar de date și este prima evaluare a activității genelor specifice celulei din orice probă de ADN antic”, a spus dr. Marti-Renom.

Mamuții lânoși au cutreierat emisfera nordică a Pământului timp de peste o jumătate de milion de ani și au început să dispară la sfârșitul ultimei ere glaciare, acum aproximativ 10.000 de ani.

Oamenii de știință cred că o combinație de factori, inclusiv vânătoarea excesivă de către oamenii timpurii și schimbarea climei au dus la dispariția lor definitivă cu aproximativ 4.000 de ani în urmă.

„Aceste rezultate au consecințe evidente pentru eforturile din prezent de a afla modul îna care a dispărut mamutul lânos”, a spus M Thomas Gilbert, un alt autor al studiului.

Cercetătorii speră că metodele folosite în cel mai recent studiu ar putea fi folosite pentru a analiza alte specimene antice de ADN, inclusiv cele ale mumiilor egiptene, pentru a le dezvălui aspectul și stilul de viață.

Editor : Liviu Cojan