Ne afectează ochii lumina LED-urilor?

LED-urile, prescurtare din engleză de la cuvintele care înseamnă diode emițătoare de lumină, ne-au invadat viața cotidiană. Sunt considerate mai ecologice și mai economice. Însă lumina albastră pe care o emit ne-ar afecta retina, potrivit unui studiu al Institutului Național francez al Sănătății și Cercetării Medicale (Inserm).

LED-urile au înlocuit becurile incandescente clasice. De câțiva ani, diodele electroluminescente sunt prezente în lămpile, smartphonurile, televizoarele noastre, sunt peste tot. Consumă cu 85 la sută mai puțin decât lămpile clasice și durata lor medie de viață este de 20 de ani. O nouă generație de LED-uri, de 20 de ori mai puternice, tocmai a apărut pe piață.

Se știe că lumina soarelui, prin razele ultraviolente, este periculoasă pentru ochii noștri. Alicia Torriglia, cercetătoare la Inserm, a constatat că și lumina emisă de LED-uri prezintă un risc.

Cercetătorii au studiat impactul fototoxic asupra șoarecilor al razelor emise de neoane, becuri clasice cu incandescență și becuri LED. S-a dovedit că numai LED-urile sunt cu adevărat nefaste. Se știa deja că celebra lumină albastră poate perturba somnul, dar acum s-a constatat că poate duce și la o îmbătrânire prematură a retinei.

Șoarecii au fost expuși timp de 24 de ore unei intensități luminoase similare cu cea prezentă de obicei în locuințe (500 de lux). În cazul becurilor cu LED, retina animalelor a dat semne de modificare, ceea ce nu a fost observat în cazul altor tipuri de becuri.

Experimentul a arătat o degenerare a retinei la șoarecii albi, ale căror pupile nu se dilată pentru a proteja ochiul față de agresiunea luminoasă.

Lumina albă, fie ea naturală sau artificială, combină raze de diferite culori, fiecare corespunzând unei lungimi de undă specifice. Or, lumina LED-urilor este bicromatică: LED-ul are o diodă albastră acoperită de un strat de fosfor galben, ceea ce dă impresia de alb. Iar razele corespunzând luminii albastre, care creează lumina albă a becurilor cu LED în combinație cu lumina galbenă, sunt mai vătămătoare decât altele.

Lumina emisă de LED-uri generează două fenomene toxice paralele: apoptoza, adică o moarte celulară imediată, dar și o a doua formă de moarte celulară, necroza. În momentul în care se necrozează, o celulă vătămează și vecinele ei. De aici rezultă toxicitatea mai ridicată a luminii albastre, care antrenează, de fapt, o îmbătrânire prematură a retinei și, deci, riscul de a dezvolta mai rapid boli oculare legate de îmbătrânire.

Când aprindeți televizorul, tableta sau un bec cu LED, aduceți efectiv o cantitate însemnată de lumină albastră către ochii voștri, la o intensitate mai puternică decât pot ei asimila. Ochiul a fost făcut să se adapteze în mod natural la lumina zilei, însă în acest caz îi expuneți la o lumină mai intensă și în orice caz nu naturală. Ca urmare, nu mai puteți dormi. Dacă aveți acest obicei în fiecare seară, vă dați peste cap și ritmul biologic zi-noapte, deci metabolismul, care are grijă de secreția de hormoni. Asta are un impact considerabil asupra stării de bine în general. Unii cercetători consideră că ar putea duce chiar la apariția anumitor tipuri de cancer.

LED-urile pot produce o luminozitate foarte mare, ceea ce face să se ajungă la un punct luminos extrem de strălucitor. Așa se explică de ce șoferii se plâng de efectul de orbire al farurilor moderne. Retina nu poate administra această situație. Adesea, suntem jenați chiar și de o luminozitate din zona confortabilului. Există oameni care expuși la o lumină foarte puternică și strălucitoare pot ajunge până la pierderi de echilibru. Când trecem de 50 de ani, cristalinul devine din ce în care mai opac, iar efectul de orbire se resimte din ce în ce mai bine.

Totuși, spre deosebire de șoareci, celulele umane au mecanisme de reparare care permit corectarea parțială a leziunilor induse de LED-uri. Există și o capacitate de a absorbi lumina, așa cum pielea are o capacitate de absorbție a razelor ultraviolete. Se pune însă întrebarea dacă expunerea zilnică la lumina LED-urilor nu favorizează cumva o epuizare precoce a acestei capacități. Mecanismul ar putea favoriza fenomenul de degenerescență maculară, legat de îmbătrânire.

În concluzie, singura modalitate de a spune dacă noul sistem de iluminare al timpurilor moderne are un efect nefast asupra omului este de a aștepta 30 de ani, timp în care să fie făcute studii epidemiologice. Însă, date fiind indiciile obținute la nivel de laborator experimental, indicii care dau motive de îngrijorare, a lăsa să treacă timpul și a nu adopta un principiu de precauție este iresponsabil, spune cercetătoarea care a studiat aceste fenomene, într-un interviu pentru „Ouest France”.