Discurile rotunde de noroi uscat, cunoscute sub numele de „cercurile zânelor” arată ca niște șiruri de buline care se pot răspândi pe kilometri întregi. Originile misterioase ale fenomenului i-au intrigat pe oamenii de știință timp de zeci de ani, relatează CNN.
Cercurile zânelor au fost observate până de curând doar în ținuturile aride ale deșertului Namib din Africa de Sud și în Australia de Vest. Dar un nou studiu a folosit inteligența artificială pentru a identifica modele de vegetație asemănătoare cu zonele în care se găsesc aceste formațiuni în sute de noi locații din 15 țări de pe trei continente. Acest lucru ar putea ajuta oamenii de știință să înțeleagă „cercurile zânelor” și formarea lor la scară globală.
Pentru noul studiu, publicat luni în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences, cercetătorii au analizat seturi de date care conțin imagini prin satelit de înaltă rezoluție ale zonelor uscate sau ecosistemelor aride cu precipitații reduse din întreaga lume. Căutarea de modele asemănătoare „cercurilor zânelor” a folosit o rețea neuronală - un tip de AI care procesează informații într-un mod similar cu cel al creierului.
„Folosirea modelelor bazate pe inteligența artificială pe imaginile din satelit este o premieră pentru studii la scară largă pentru a detecta modele asemănătoare cercurilor zânelor”, a spus autorul principal al studiului, dr. Emilio Guirado, de la Institutul Multidisciplinar pentru Studii de Mediu la Universitatea din Alicante, Spania.
În primul rând, autorii studiului au antrenat rețeaua neuronală să recunoască „cercurile zânelor” introducând peste 15.000 de imagini prin satelit preluate în Namibia și Australia. Jumătate dintre imagini au arătat cercuri, iar jumătate nu. Oamenii de știință au alimentat apoi sistemul cu un set de date cu imagini prin satelit a aproape 575.000 de loturi de pământ din întreaga lume, fiecare măsurând aproximativ un hectar. Rețeaua neuronală a scanat vegetația din acele imagini și a identificat modele circulare repetate care semănau cu modelele cercurilor de zâne cunoscute, evaluând dimensiunile și formele cercurilor, precum și locațiile, densitățile și distribuția acestora.
Rezultatul acestei analize a necesitat apoi o analiză umană, a spus Guirado.
„A trebuit să eliminăm manual unele structuri artificiale și naturale care nu erau cercuri ale zânelor, bazate pe foto-interpretare și pe contextul zonei”, a explicat el.
Rezultatele au arătat 263 de locații uscate în care au existat modele circulare similare cu cercurile zânelor din Namibia și Australia. Aceste pete aride sunt găsite în toată Africa (Sahel, Sahara de Vest și Cornul Africii) și au fost, de asemenea, văzute în Madagascar și Asia de Vest, precum și în centrul și sud-vestul Australiei.
„Cercurile zânelor” nu sunt singurul fenomen natural care poate produce pete rotunde într-un peisaj. Un factor care diferențiază cercurile de zâne de alte tipuri de goluri de vegetație este un șablon ordonat, a spus dr. Stephan Getzin, cercetător în cadrul departamentului de modelare a ecosistemelor de la Universitatea din Göttingen din Germania.
Getzin și colegii au publicat o lucrare, în noiembrie 2021, definind „cercurile zânelor” și ceea ce le face unice, subliniind detaliile structurii generale a modelului, a spus el pentru CNN. Și potrivit lui Getzin, care nu a fost implicat în cel mai recent studiu, noile modele găsite nu se încadrează în definiție.
„Cercurile zânelor sunt definite prin faptul că au, în principiu, capacitatea de a forma un model „periodic spațial”, care este „mult mai ordonat” decât alte modele – și niciunul dintre modelele din noul studiu nu se califică, a spus Getzin.
Dar, de fapt, nu există o definiție universal acceptată a cercurilor zânelor, a spus Guirado. El și coautorii studiului său au identificat potențiale cercuri de zâne - evaluând dimensiunea și forma cercurilor individuale, precum și modelele pe care le-au format în mod colectiv - făcând referire la liniile directoare stabilite în mai multe studii publicate în trecut. Valorile acelor modele spațiale „sunt practic aceleași”, a spus el.
Autorii studiului au compilat, de asemenea, date de mediu din zonele care au fost reperate cercuri, adunând dovezi care ar putea arăta de ce se formează acestea. Cercetătorii au stabilit că modelele asemănătoare cercurilor zânelor apar cel mai des în soluri foarte uscate, nisipoase, foarte alcaline și cu conținut scăzut de azot. Oamenii de știință au descoperit, de asemenea, că modelele asemănătoare cercurilor au ajutat la stabilizarea ecosistemelor, crescând rezistența unei zone la perturbări precum inundațiile sau seceta extremă.
Dar întrebarea „Ce modelează cercurile zânelor?” este complexă, iar factorii care creează cercuri pot diferi de la un loc la altul, spun autorii studiului.
Getzin a scris anterior că anumite condiții climatice, împreună cu auto-organizarea plantelor, au generat cercuri de zâne în Namibia și, în timp ce insectele precum termitele profită de petele uscate, activitățile lor nu produc în mod direct modelele.
Totuși, Dr. Fiona Walsh, etno-ecolog la Universitatea din Australia de Vest, spune că cercurile zânelor din Australia sunt indisolubil legate de activitatea termitelor. Cercetările echipei sale, efectuate în strânsă colaborare cu popoarele indigene, au stabilit că în Australia de Vest și în Teritoriul de Nord, termitele sunt legate de formarea cercurilor de zâne.
„Aborigenii au ilustrat aceste modele încă din anii 1980 și au spus că le cunosc de generații întreg, probabil de mii de ani”, a spus Walsh.
Editor : M.B.
