Astronomii au făcut o nouă descoperire importantă – prima planetă care orbitează o stea pitică albă, relatează CNN. Astfel de stele sunt cunoscute drept stele moarte.
Exoplaneta descoperită, la mare depărtare de Sistemul Solar, este de mărimea planetei Jupiter și a fost denumită WD 1586 b. Planeta gigant se învârte în jurul rămășiței de stea ale cărei dimensiuni sunt apropiate de cele ale planetei noastre, într-o orbită foarte apropiată, la fiecare 34 de ore. Prin comparație, Mercur, cea mai apropiată planeta de Soare, termină mișcarea de revoluție în jurul său în 90 de zile.
Steaua pitică albă se află la 80 de ani lumină distanță de Pământ în constelația Draco, iar studiul a fost publicat, miercuri, în revista Nature.
Găsirea unui sistem cosmic în care o astfel de planetă orbitează în jurul unei stele moarte este interesant pentru astronomi pentru că este greu de explicat cum a ajuns planeta atât de aproape de stea și cum a supraviețuit transformării sale într-un gigant roșu.
Cercetătorii cred că planeta a fost mult mai departe de stea, însă s-a apropiat progresiv ulterior momentului în care steaua s-a prăbușit sub propria greutate.
„Credem că această stea a murit și a devenit o pitică albă în urmă cu aproximativ șase miliarde de ani – cu atât de mult timp în urmă încât Soarele, Pământul și Sistemul nostru Solar nici măcar nu se formaseră încă”, spune Ian Crossfield, co-autorul studiului și profesor-asistent de fizică și astronomie la Universitatea din Kansas.
Cum ajunge o stea să moară și să devină o pitică albă
O pitică albă este rămășița unei stele care și-a epuizat resursele de hidrogen după ce s-a transformat într-un gigant roșu. Și Soarele va avea aceeași soartă pe parcursul următoarelor milioane de ani – el va devenit un gigant roșu, la un moment, mărindu-se considerabil și înghițind cel puțin planetele Mercur și Venus și, probabil, și Pământul. În timp, însă, resursele sale de hidrogen se vor consuma, iar rezultatul este că el se va micșora constant, până va rămâne în urma sa doar nucleul care va continua să se răcească constant.
Un alt scenariu de evoluție a unei stele, dacă ea este masivă, este transformarea într-un supergigant roșu pentru ca ulterior ea să se transforme într-o supernovă - o explozie masivă rezultată din fuziune nucleară. Rezultatul este fie o stea cu neutroni, fie o gaură neagră, fie dispariția completă a stelei respective.
Planete cu potențial de a găzdui viața ar putea exista în jurul unor astfel de stele moarte
Având în vedere dimensiunea planetei discoperite, este foarte probabil că ea este un gigant gazos asemănător planetelor Jupiter, Saturn, Uranus sau Neptun, din sistemul nostru solar. „Această planetă nu este un candidat bun pentru găzduirea vieții. Este suficient de mare încât cu siguranță are o atmosferă sufocantă cu elemente precum hidrogen sau heliu. Nu e un loc prea bun pentru dezvoltarea vieții”, spune Andrew Vanderburg, unul dintre autorii principali ai studiului și profesor de astronomie la Universitatea din Wisconsin.
Cercetătorii se așteaptă că acest sistemul stelar să existe pentru mai multe miliarde de ani în contextul în care rămășița stelei se răcește progresiv. Descoperirea acestei planete ridică, însă, întrebări cu privire la posibilitatea existenței vieții pe o planetă care orbitează o astfel de stea.
Stelele pitice albe eliberează lumină și căldură în timp ce se răcesc, așa că o planetă de rocă ar putea să existe în orbita unei astfel de stele și ar putea chiar să se afle într-o zonă habitabilă, așa cum este și Pământul. Zona habitabilă reprezintă spațiul specific din apropierea unei stele unde căldura și lumina sunt suficiente pentru a permite existența apei lichide și a vieții de suprafață.
Recent astronomii s-au concentrat pe studierea acestei posibilități, a căutării vieții pe planete care ar orbita stele pitice albe, iar descoperirea acestei exoplanete deschide noi posibilități de cercetare în această direcție.