De ce apar cratere uriașe în Siberia. Geolog: Suntem într-o perioadă de încălzire și probabil că aceste fenomene se vor amplifica

Dezghețarea permafrostului, stratul de pământ din zonele de tundră și cele subpolare, care se regăsește și în Rusia, crește nivelul apei din sol și provoacă scurgerea solului nisipos, uneori ducând și la eliberarea gazului metan, în urma căruia rămân cratere impresionante, potrivit directorului Institutului Geologic al României, Ștefan Marincea.

DIGI Spania îi ajută pe cei afectați de inundațiile catastrofale

Românii se întorc acasă. Motivul care îi face să renunțe, după ani de pribegie, la viața din Occident

Surse: PNL vrea să-l pună premier pe Ilie Bolojan după alegerile prezidențiale

Operaţiunea „Ghost Gun”

O femeie a murit în fața spitalului, la scurt timp după ce a fost externată

Maia Sandu a câștigat cu 82% în diaspora

Campania la prezidențiale, „o luptă nedreaptă”

Declarații la închiderea urnelor din partea Maiei Sandu și a lui Alexandr Stoianoglo

Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, turul II: Sandu vs Stoianoglo. Val de alerte cu bombă la secții de vot, inclusiv în România

“Este un exemplu clasic de sufoziune (procesul de spălare și de transportare a particulelor fine din rocile afânate sub acțiunea circulației apelor subterane – n.red.), datorată topirii permafrostului.
Permafrostul este pătura superioară de sol din zonele de tundră și subpolare care conține niște compuși naturali ai metalului cu apa, stabili la temperaturi scăzute, care se cheamă clatrat.

În momentul în care se produce această încălzire globală, există tendința naturală a acestor clatrați de a se descompune. Ei devin instabili datorită temperaturii crescute și generează, pe de o parte, metan, care a activat faimoasele incendii din ultimii ani din tundra siberiană și canadiană, dar și apă. Aceasta produce o modificare locală a saturației în apă a solurilor nisipoase și fenomene de sufoziune.

Cu alte cuvinte, nisipul saturat în apă și creșterea pânzei freatice generează procese de curgere care produc această sufoziune, care generează craterele destul de spectaculoase pe care le-am văzut.
Este o legătură foarte didactică între încălzirea globală, pe de o parte, geomorfologie și geologie”, a declarat Ștefan Marincea, la Digi24.

Acesta spune că astfel de fenomene pot afecta activitatea umană.

“Sunt periculoase în măsura în care ele pot antrena colapsul unor clădiri. A existat de curând un colaps al unui rezervor major din zona siberiană care a generat o poluare extinsă a uneia dintre marile fluvii sibieriene. Este o modificare brutală a reliefului”, a afirmat expertul.

Citește inteligent cu Newsletter-ul Digi24.ro

Digi24.ro îți oferă posibilitatea să-ți alegi ce dorești să citești, când îți dorești

Abonează-te la Newsletter-ul Digi24.ro

Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro

Află mai multe

Directorul Institutului Geologic a precizat că aceste cratere ar putea fi apariții mai des întâlnite pe viitor.

“Este un proces n-aș zice ireversibil, pentru că au mai existat perioade de încălzire globală și de perioade de răcire globală, faimoasele glaciațiuni. În acest moment suntem într-o perioadă de încălzire și probabil că aceste fenomene se vor amplifica, ca și incendiile și alunecările de teren datorate descompunerii clatraților din acest permafrost, care, în mod normal, este foarte dur.

În momentul în care acești compuși cristalini, clatrații, se descompun o rocă foarte puternică, coezivă devine o rocă slab coezivă și produce scufundări, alunecări de teren, fenomene de sufoziune”, a conchis Marincea.

Redactor: Alexandru Costea