De ce apar cratere uriașe în Siberia. Geolog: Suntem într-o perioadă de încălzire și probabil că aceste fenomene se vor amplifica

Dezghețarea permafrostului, stratul de pământ din zonele de tundră și cele subpolare, care se regăsește și în Rusia, crește nivelul apei din sol și provoacă scurgerea solului nisipos, uneori ducând și la eliberarea gazului metan, în urma căruia rămân cratere impresionante, potrivit directorului Institutului Geologic al României, Ștefan Marincea.

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

“Este un exemplu clasic de sufoziune (procesul de spălare și de transportare a particulelor fine din rocile afânate sub acțiunea circulației apelor subterane – n.red.), datorată topirii permafrostului.
Permafrostul este pătura superioară de sol din zonele de tundră și subpolare care conține niște compuși naturali ai metalului cu apa, stabili la temperaturi scăzute, care se cheamă clatrat.

În momentul în care se produce această încălzire globală, există tendința naturală a acestor clatrați de a se descompune. Ei devin instabili datorită temperaturii crescute și generează, pe de o parte, metan, care a activat faimoasele incendii din ultimii ani din tundra siberiană și canadiană, dar și apă. Aceasta produce o modificare locală a saturației în apă a solurilor nisipoase și fenomene de sufoziune.

Cu alte cuvinte, nisipul saturat în apă și creșterea pânzei freatice generează procese de curgere care produc această sufoziune, care generează craterele destul de spectaculoase pe care le-am văzut.
Este o legătură foarte didactică între încălzirea globală, pe de o parte, geomorfologie și geologie”, a declarat Ștefan Marincea, la Digi24.

Acesta spune că astfel de fenomene pot afecta activitatea umană.

“Sunt periculoase în măsura în care ele pot antrena colapsul unor clădiri. A existat de curând un colaps al unui rezervor major din zona siberiană care a generat o poluare extinsă a uneia dintre marile fluvii sibieriene. Este o modificare brutală a reliefului”, a afirmat expertul.

Directorul Institutului Geologic a precizat că aceste cratere ar putea fi apariții mai des întâlnite pe viitor.

“Este un proces n-aș zice ireversibil, pentru că au mai existat perioade de încălzire globală și de perioade de răcire globală, faimoasele glaciațiuni. În acest moment suntem într-o perioadă de încălzire și probabil că aceste fenomene se vor amplifica, ca și incendiile și alunecările de teren datorate descompunerii clatraților din acest permafrost, care, în mod normal, este foarte dur.

În momentul în care acești compuși cristalini, clatrații, se descompun o rocă foarte puternică, coezivă devine o rocă slab coezivă și produce scufundări, alunecări de teren, fenomene de sufoziune”, a conchis Marincea.

Redactor: Alexandru Costea