Ce misiune are roverul Perseverance, trimis de NASA pe Marte
Roverul Perseverance, contruit de NASA, a ajuns în siguranță pe Marte, după o călătorie de mai bine de jumătate de an. Acesta este cel mai complex laborator științific trimis până acum pe „Planeta Roșie” și are printre misiuni inclusiv „producerea” de oxigen.
Perseverance, roverul construit de NASA care este şi cel mai avansat laborator de astrobiologie trimis vreodată pe o altă planetă, a coborât joi seară (ora 22:55 ora României) prin rarefiata atmosferă marţiană şi a asolizat în siguranţă în interiorul unui vast crater - prima oprire pe drumul său, în căutarea urmelor lăsate de eventualele forme de viaţă microbiană care au populat în trecutul îndepărtat această planetă, scrie Agerpres.
Echipa de control a misiunii, din cadrul NASA's Jet Propulsion Laboratory, din apropiere de Los Angeles, a izbucnit în aplauze şi strigăte de bucurie după ce semnalele radio au confirmat faptul că roverul cu 6 roţi a supravieţuit periculoasei treceri prin atmosfera marţiană şi a ajuns cu bine în zona dorită, în interiorul craterului Jezero, care în urmă cu 3 miliarde de ani era fundul unui lac.
Perseverance a călătorit prin spaţiu aproape șapte luni, acoperind 472 de milioane de kilometri, înainte de a pătrunde în atmosfera marţiană cu viteza de 19.000 km/h.
La câteva momente după ce roţile sale au atins solul marţian, roverul a transmis primele imagini alb-negru de la suprafaţa planetei. În una dintre imagini se vedea umbra lăsată de rover pe solul marţian.
Semnalele radio au nevoie de 11 minute pentru a ajunge de la Marte la Terra, iar roverul de dimensiunea unui SUV se afla deja la suprafaţa planetei atunci când semnalele radio trimise de unul dintre sateliţii aflaţi pe orbita lui Marte pentru a-i confirma asolizarea au ajuns la echipa de control a misiunii.
Procedura automată de coborâre, frânare şi asolizare, printr-o succesiune rapidă de manevre denumite generic de cei de la NASA „cele 7 minute de teroare”, nu are precedent în analele misiunilor spaţiale robotice.
„Chiar este începutul unei noi ere”, declara administratorul asociat al NASA pentru ştiinţă, Thomas Zurbuchen, cu câteva ore înainte ca roverul să ajungă pe Marte.
Ce misiuni are roverul Perseverance pe Marte
Asolizarea a reprezentat cea mai riscantă etapă a acestei misiuni ce urmează să dureze 2 ani şi care a dispus de un buget de 2,7 miliarde de dolari pentru a răspunde la întrebarea dacă pe Marte a existat viaţă în urmă cu aproximativ 3 miliarde de ani. Pe atunci, Marte era o planetă mult mai caldă şi umedă - condiţii esenţiale pentru apariţia şi evoluţia vieţii.
Oamenii de ştiinţă speră să identifice biosemnături ale unor vechi microorganisme marţiene în straturile de sedimente din care Perseverance va extrage mostre ce urmează să fie aduse pe Terra într-o misiune ulterioară. Aceasta este şi prima misiune de culegere de mostre de sol de pe o altă planetă din istorie.
NASA a descris roverul Perseverance drept cea mai ambiţioasă misiune dintre toate cele 20 de misiuni americane pe Marte, începând cu survolul sondei Mariner din 1965 şi până în prezent.
Mai mare şi dotat cu mai multe instrumente decât celelalte patru rovere care au ajuns înaintea lui pe Marte (Sojourner, Spirit, Opportunity şi Curiosity), Perseverance a fost trimis să elucideze misterul cu privire la existenţa vieţii pe Planeta Roşie.
Din încărcătura lui Perseverance fac parte şi câteva instrumente concepute pentru a fi folosite în viitoarele misiuni cu echipaj uman la suprafaţa planetei. Unul dintre acestea este un dispozitiv care extrage oxigenul din moleculele de dioxid de carbon, gazul din care este alcătuită în mod preponderent atmosfera marţiană.
Acest instrument, primul construit pentru a extrage de pe o altă planetă o resursă naturală vitală pentru oameni, este testat în cadrul acestei misiuni. Dacă îşi va dovedi eficienţa, ar putea deveni vital pentru explorarea cu echipaj uman a planetei şi chiar pentru colonizarea ei.
Oxigenul ar asigura aerul respirabil în habitatele umane ce ar putea să fie construite pe această planetă, dar şi combustibil pentru rachete. Din această perspectivă, Marte ar putea să evolueze într-o bază de pe care omenirea să lanseze misiuni spre alte locuri din Sistemul Solar - gravitaţia mai mică decât cea terestră face ca lansările de rachete de pe Marte să fie mai uşor de realizat şi mai ieftine (desigur, de îndată ce va exista infrastructura necesară).
Elicopterul-dronă Ingenuity, primul aparat cu propulsie care zboară în atmosfera unei alte planete
Un alt prototip transportat de Perseverance este elicopterul-dronă Ingenuity, conceput să fie primul aparat cu propulsie care zboară în atmosfera unei alte planete. Dacă se va dovedi un succes, acest elicopter de doar 1,8 kilograme ar deschide drumul pentru misiuni de observare aeriană atât a planetei Marte cât şi a altor lumi din Sistemul Solar.
Predecesorul imediat al lui Perseverance, roverul Curiosity, care a ajuns pe Marte în 2012, este încă operaţional, la fel ca şi sonda staţionară InSight, trimisă în 2018 la suprafaţa Planetei Roşii pentru a studia interiorul acestei planete.
În cursul săptămânii trecute, alte două sonde, una lansată de Emiratele Arabe Unite şi cealaltă de China, s-au înscris pe orbita lui Marte. NASA mai dispune de încă trei sateliţi pe orbita lui Marte, iar Agenţia Spaţială Europeană are şi ea alţi doi sateliţi.
Editor : G.C.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
