Al treilea val de caniculă în România. Climatolog: „Ar putea fi cea mai caldă lună iulie. Recordurile vor fi doborâte pe zi ce trece”
A fost cea mai caldă lună iunie din istorie, anunță Organizația Meteorologică Mondială, iar temperaturile-record vor continua și în iulie, consecință directă a schimbărilor ireversibile de climă. Și în România urmează al treilea val de caniculă, cu maxime de 40 de grade Celsius la mijlocul săptămânii.
„Nu va fi sfârșitul valorilor de căldură. Continuă vara și vom avea perioade cu temperaturi mari, poate chiar mai mari decât în acest val de căldură și să nu uităm nici de instabilitățile care vor puncta aceste perioade foarte calde, instabilități care vor fi și ele foarte severe, adică vom avea furtunile acelea de vară, dar cu intensificări puternice de vânt, cu cantități mari de precipitații”, a explicat climatologul Roxana Bojariu la Digi24.
Climatologul a mai adăugat că pe lângă faptul că avem valuri de căldură, în orașe există și insula de căldură, iar temperaturile înregistrate, deci nu resimțite, vor fi mai mari decât cele de la stațiile clasice care sunt, în general, în afara orașului.
„Temperatura exactă e dificil de prognozat, dar se poate apropia de 40 de grade, mai ales în zonele din Lunca Dunării, unde, de obicei, temperaturile sunt cele mai mari din România, dar în orașe, pe lângă faptul că avem valuri de căldură, avem și insula de căldură a orașului și acolo și temperaturile înregistrate, deci nu resimțite, vor fi mai mari decât cele de la stațiile clasice, care sunt, în general, în afara orașului, excepție fiind Filaretul, care era la început în afara orașului, ca locație, dar a devenit un punct central”, a mai spus Bojariu.
Ea a mai spus că „iulie ar putea să fie cea mai caldă iunie iulie și nu doar din acest an, ci din toate lunile iulie, nu numai pentru că este o lună de vară, ci se adaugă și efectul fenomenului El Nino, care aduce o sursă suplimentară de căldură, ce se suprapune cu încălzirea globală” și astfel „vom vedea cum cad recordurile pe zi ce trece, pe lună ce trece, pentru că și efectele El Nino se vor simți din ce în ce mai puternic”.
Soluțiile pentru a combate schimbările climatice
Întrebată ce ar trebuie să facă autoritățile pentru a combate schimbările climatice, Roxana Bojariu a explicat că este vorba de doi piloni: reducerea emisiilor de carbon și adaptarea.
„Sunt doi mari piloni ai acțiunii climatice. Reducerea emisiilor neapărat, mult mai mult decât s-a făcut până acum, cu ambiție mult mai mare de a atinge ținte și de a propune ținte mult mai puternice de reducere, tocmai pentru că fereastra de oportunitate pentru a ne înscrie pe traiectoria îndeplinirii țintei Acordului de la Paris se închide - sfârșitul anului 2025. Dacă până atunci nu reușim să atingem maximum de emisii, după care să vină reducerile substanțiale, vom rata această țintă, adică limitarea creșterii temperaturii medii globale cu 1,5 grade Celsius, față de nivelul preindustrial. Noi deja am atins 1,2 grade Celsius. Al doilea pilon este adaptarea. Trebuie să ne adaptăm la ceea ce am produs deja. Se poate dezvoltarea economică și cu reducerea de emisii. O dovedește chiar România. În ultimii zece ani a crescut Produsul Intern Brut, dar au scăzut emisiile și nu vorbim de o scădere care să poată fi pusă pe seama dezindustrializării, așa cum a fost în anii 1990. Vorbim de o decuplare. În Europa se vede foarte clar decuplarea. Totul este să continuăm, dar într-un ritm mult mai rapid. Putem să creștem economic, dar putem să trăim în același timp și mult mai bine, în condițiile schimbărilor climatice”, a mai spus ea.
Climatologul a mai menționat faptul că mai există și alte soluții, cum ar fi transferul inteligent de tehnologie, dar și fluxuri financiare direcționate inteligent către țările cu o dezvoltare mai lentă și cu o infrastructură care nu face față acestei decuplări rapide, pentru a le ajuta, pentru că nu este suficient ca doar țările dezvoltate să-și reducă emisiile, ci toată lumea trebuie să facă acest lucru.
„De asemenea, dacă nu ne adaptăm toți si nu reducem emisiile, efectele schimbării climei pe această globalizare vin și atacă inclusiv infrastructura țărilor dezvoltate, migranții climatici vor pleca din locurile lor și va fi un haos civilizațional, pentru că nu poți să înglobezi populații înnebunite care pleacă fără resurse într-un timp scurt”, a conchis Roxana Bojariu.
Editor : B.C.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
