Într-o atmosferă solemnă, liderii armatei ruse admiră steagurile şi drapelele de luptă care flutură deasupra câmpului de instrucţie al poligonului de artilerie Mulino din Rusia - locul ales pentru deschiderea oficială a celui mai mare exerciţiu militar organizat de Rusia şi Belarus la graniţa NATO: Zapad („Vest”, în traducere)-2021. În perioada 10-16 septembrie, 200.000 de militari, sute de blindate şi piese de artilerie, în jur de 80 de avioane şi elicoptere şi 15 nave de luptă vor simula o bătălie „parte în parte” cu nimeni altcineva decât forţele Alianţei Nord-Atlantice. Tunurile grele sunt pregătite pentru tragere iar clipurile de propagandă prezintă imagini în care orizontul se umple de siluetele cenuşii ale blindatele care înaintează prin terenul greoi şi mocirlos.
Zapad, în limba rusă, înseamnă „Vest” Practic, exerciţiul vizează capacitatea de luptă a comandamentului „Districtului Militar Vest”, adică acel segment al armatei ruse care s-ar afla în prima linie de contact într-un prezumtiv conflict militar convenţional cu NATO. Armata Roşie organizează anual ample manevre militare ale căror denumiri corespund cu principalele districte militare: Zapad (Vest) Vostok (Est), Ţentr (Centru) şi Kavkaz (Caucaz/Sud).
Practic, la fiecare patru ani, militarilor ruşi le vine rândul la organizarea unui joc de război în care inamicul (declarat făţiş ori mai voalat) este chiar NATO.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Cum fentează Moscova acordurile internaţionale şi împiedică monitorizarea exerciţiului militar de observatori OSCE
Cifra de 200.000 de militari este colosală, chiar dacă Moscova susţine că doar „circa 13.000” dintre aceştia vor acţiona de facto în Belarus, în coasta NATO. La Zapad-2021 mai participă, pe lângă ruşi şi bieloruşi, militari din alte 7 ţări asiatice - Armenia, Kazahstan, Tadjikistan, India, Kîrgîzstan, Mongolia şi Sri Lanka - şi una din Europa (Serbia).
De ce sunt atât de importante aceste cifre de 12.000 sau 13.000 de militari?
Conform Documentului de la Viena, orice exerciţiu militar (organizat de Rusia ori NATO) care depăşeşte cifra de 13.000 de militari (sau 300 de tancuri), trebuie să aibă observatori OSCE. Ruşii spun că la exerciţiul din Belarus vor participa „aproape” 13.000 de persoane (12.800, conform autorităţilor bieloruse) şi „peste” 290 de tancuri.
„În septembrie 2021, în exercițiile strategice ruso-bieloruse Zapad-2021 vor participa circa 200 de mii de militari ai Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) şi ai Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (CSO). Acțiunile practice vor avea loc de pe 10 până pe 16 septembrie în nouă poligoane din Rusia şi cinci din Belarus. În cadrul exerciţiilor vor fi angrenate peste 80 de avioane și elicoptere, până la 760 de unități de tehnică militară (peste 290 de tancuri, peste 240 de lansatoare de rachete multiple și mortiere), dar si până la 15 nave. Aproape 13 mii de oameni, 30 de avioane si elicoptere şi până la 350 de unități de tehnică militară vor fi angrenate pe teritoriul Republicii Belarus”, preciza, în urmă cu o săptămână, un comunicat al ministerului rus al Apărării.
Dar, pe lângă magnitudine (numărul de trupe este superior comparativ cu exerciţiile Zapad-2013 sau Zapad-2017), unul din cele mai ciudate aspecte al Zapad-2021 îl reprezintă scopul declarat al exerciţiului: Armata Roşie se antrenează pentru eventualitatea unui război convenţional, la scară mare, cu NATO.
Scenariul exerciţiului Zapad-2021: „Nordul cel bun” se bate cu „Vestul cel rău”. Spoiler: Nordul câştigă lupta în trei zile.
Agenţia de stat a Belarusului a prezentat încă din luna august un scenariu detaliat al exerciţiului militar care se va desfăşura în această ţară. Practic, primele trei zile ale exerciţiului vizează simularea unei intervenţii NATO în Belarus, respinsă de către forţele ruso-bieloruse. A doua fază presupune o acţiune combinată inter-arme prin care Rusia reuşeşte să „stabilizeze” situaţia din zonă.
Scenariul pleacă de la o criză declanşată de creşterea activităţii unor aşa-numite grupări separatiste armate în cooperare cu diverse „organizaţii teroriste internaţionale” care se bucură de sprijin extern. Deşi la prima vedere tot acest amestec de forţe obsucre pare o ciorbă greu de digerat, analiştii militari consultaţi de DW susţin că introducerea grupărilor teroriste în scenariu ar oferi Minskului şi Moscovei un pretext pentru evitarea unor posibile conflicte diplomatice cu Polonia sau ţările baltice.
Mai ales că, aşa cum se întâmplă la astfel de manevre militare, agresorii nu sunt niciodată nominalizaţi explicit, chiar dacă toată lumea ştie despre cine e vorba.
Avem, astfel, pe de o parte, ţările „Nordului”, reprezentate de „Uniunea Statelor Republicii Polezia” şi „Federaţia Centrală”. Ţările Nordului se confruntă cu o coaliţie a „Vestului”, formată din inamicii „Nyaris”, „Pomoria” şi „Republica Polară”.
În cadrul exerciţiului, Vestul încearcă să destabilizeze situaţia de pe teritoriul Republicii Polezia şi să schimbe sistemul politic al ţării pentru ca la final să-i anexeze anumite regiuni. Forţele combinate ale Nordului împiedică însă acest deznodământ şi obţine - cel puţin conform scenariului - o strălucită victorie contra Vestului decadent.
Ce urmăreşte Rusia prin astfel de manevre militare uriaşe
Analiştii militari consultaţi de Deutsche Welle arată că exerciţiul e împărţit în două mari capitole distincte. Partea care se desfăşoară în poligoanele din Belarus e destinată „apărării” acestei ţări de o agresiune venită din partea statelor Alianţei Nord-Atlantice. Partea exerciţiului desfăşurată în cele 9 poligoane din Rusia are scopul transmiterii unui mesaj către Occident, de genul: „Ia uitaţi aici, ce alianţă militară suntem şi noi în stare să punem la cale”.
Michael Kofman, analist militar american şi expert în spaţiul rusesc a precizat că un contingent de militari ruşi se va afla acum în Belarus mult mai aproape de graniţa NATO a Poloniei, comparativ cu manevrele din 2017.
Kofman consideră că înaltul comandament al armatei ruse e îngrijorat de aşa-numita strategie NATO a „calului troian”: o ţară e mai întâi destabilizată prin metode indirecte şi neconvenţionale, după care forţele sale armate sunt paralizate în urma unor atacuri militare convenţionale, concomitent cu lovituri aeriene asupra infrastructurii, ceea ce ar duce la o victorie militară rapidă.
Or, scopul armatei ruse, prin astfel de manevre militare, este, arată analistul militar american, să arate SUA şi NATO că nu pot obţine o victorie decisivă şi rapidă şi că cel mai probabil se va ajunge la un război de uzură, care ar însemna pierderi de vieţi şi costuri economice enorme.