Un proiect de lege menit să impună sancţiuni entităţilor responsabile de gazoductul Nord Stream 2 care leagă Rusia de Germania şi pe care Statele Unite îl denunţă, a eşuat joi în Senatul american, scrie AFP.
De ani de zile, acest gazoduct controversat i-a divizat pe occidentali, Statele Unite considerând că ar întări dependenţa Europei de Moscova.
Textul, prezentat de republicani în Senat, prevedea sancţiuni împotriva tuturor părţilor responsabile de planificarea, construcţia sau exploatarea acestei conducte subacvatice cu o lungime de 1.230 de kilometri, potrivit Agerpres.
Câţiva democraţi au votat împreună cu colegii lor conservatori, dar avea nevoie de sprijinul a 60 de senatori pentru a trece.
Senatorul de Texas Ted Cruz, care a iniţiat proiectul de lege, şi-a exprimat regretul pentru acest eşec.
„Numai impunerea imediată de sancţiuni poate schimba gândirea lui Putin, poate împiedica o invazie în Ucraina şi poate înlătura ameninţarea existenţială reprezentată de Nord Stream 2”, a spus el într-un comunicat după vot.
Acest gazoduct este un subiect controversat în contextul creşterii tensiunilor, cu începere din noiembrie, la frontierele Ucrainei, în apropierea cărora Rusia a amplasat trupe, stârnind temeri legate de o operaţiune militară împotriva Kievului.
În cursul zilei de joi, liderul republicanilor din Senat, influentul Mitch McConnell, a îndemnat, de asemenea, să i se trimită un „avertisment puternic” preşedintelui rus Vladimir Putin că „nu va avea voie să folosească energia ca armă”.
Mai mulţi senatori democraţi de prim rang au dezvăluit miercuri un alt proiect de lege vizând pedepsirea preşedintelui rus Vladimir Putin în cazul în care Rusia invadează Ucraina.
Textul, sprijinit de Casa Albă, încurajează mai ales Statele Unite „să ia în considerare toate măsurile disponibile şi adecvate” pentru a se asigura că Nord Stream 2, descris ca „un instrument de influenţă rău intenţionată al Federaţiei Ruse”, nu devine operaţional.
Şefa diplomaţiei germane, discuții cu Serghei Lavrov
Şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, se va deplasa săptămâna viitoare la Moscova, unde va avea pe 18 ianuarie o discuţie cu omologul său rus Serghei Lavrov despre propunerile Rusiei privind arhitectura de securitate europeană, a anunţat joi purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, potrivit agenţiei EFE.
Nord Stream 2 va fi de asemenea un subiect abordat. Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell, a declarat joi că autorizarea dării în exploatare a acestui gazoduct este „legată de situaţia militară în Ucraina”.
„Nu ne putem imagina ca, pe de o parte să impunem sancţiuni şi pe de altă parte să deschidem infrastructuri”, a indicat Borrell, care miercuri a acuzat Rusia că încearcă să prezinte UE drept irelevantă şi să provoace diviziuni între aceasta şi SUA.
La Berlin, politicienii germani din noua coaliţie guvernamentală au păreri diferite despre legarea acestui gazoduct de criza ucraineană. În timp ce ministrul apărării, social-democrata Christine Lambrecht, a cerut ca Nord Stream 2 să nu fie antrenat în acest conflict, ecologiştii şi Annalena Baerbock însăşi au declarat că în cazul unei escaladări a conflictului ucrainean acest gazoduct nu va fi dat în exploatare, în timp ce cancelarul Olaf Scholz a avut o poziţie ambiguă, ameninţând inițial cu consecinţe pentru noul gazoduct dacă Rusia atacă Ucraina, pentru ca apoi să afirme că Nord Stream 2 este un proiect exclusiv „privat”, notează Agerpres.
„Nu trebuie să târâm Nord Stream 2 în acest conflict”, a afirmat Lambrecht într-un interviu acordat postului de televiziune rbb.
„Noi trebuie să rezolvăm acest conflict şi trebuie să-l soluţionăm pe calea discuţiilor şi aceasta este oportunitatea pe care o avem în acest moment şi ar trebui mai degrabă să o utilizăm decât să o legăm de proiecte care nu au nicio legătură cu acest conflict”, a adăugat Lambrecht.
Statele Unite au transmis joi, după o reuniune cu Rusia în cadrul Organizaţiei pentru Securitate sau Cooperare în Europa, că nu vor accepta „şantajul” Moscovei şi nici cererea acesteia de menţinere a „sferelor de influenţă”, în timp ce Rusia a avertizat că în lipsa unui „răspuns constructiv” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană va acţiona pentru a-şi proteja securitatea naţională şi a asigura echilibrul strategic, consemnează agenţiile Reuters şi EFE, potrivit Agerpres.
