Un an de când talibanii au preluat din nou puterea și au anulat drepturile femeilor. Cum s-a întors Afganistanul în urmă cu 20 de ani
La un an de când talibanii au preluat din nou puterea în Afganistan, intrând în Kabul, două decenii de reforme finanțate de SUA au fost inversate prin restricții tot mai mari asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor afgani. Școlile și locurile de muncă sunt din nou restricționate pentru femei. Muzica în public a fost interzisă, iar bărba este acum obligatorie pentru bărbați. În plus, talibanii au impus la începutul lunii Mai una dintre cele mai dure restricții femeilor din Afganistan, ordonându-le să poarte burka în public. Toate acestei noi schimbări seamănă foarte mult cu precedenta perioadă în care talibanii au fost la putere în anii ‘90, scrie New York Times.
Fetelor li s-a interzis accesul la școlile secundare, iar femeilor li s-a interzis să parcurgă o distanță semnificativă față de casă fără să fie însoțite de o rudă de sex masculin.
Bărbaților din birourile guvernamentale li s-a impus să își lase barbă, să poarte haine tradiționale afgane și șepci de rugăciune și să facă pauze de lucru pentru rugăciuni.
Muzica este interzisă oficial, iar știrile străine, emisiunile TV și filmele au fost eliminate de pe canalele publice de televiziune.
La punctele de control de pe străzi, poliția morală pedepsește femeile care nu sunt acoperite din cap până în picioare cu vestimentația cunoscută drept „burka”.
Citește și: Care este diferența între burka, hijab și niqab?
La un an de când talibanii stăpânesc din nou țara, Afganistanul pare că s-a întors din nou în timp.
Noii conducători ai țării, triumfători după două decenii de insurgență, au reinstituit un emirat guvernat de o interpretare strictă a legii islamice și au emis un val de edicte care limitează drepturile femeilor, instituționalizează obiceiurile patriarhale, restricționează drepturile jurnaliştilor și șterg efectiv multe dintre bazele care s-au creat în timpul celor două decenii de guvernanță și dezvoltare susținută de SUA.
Pentru mulți afgani, în special pentru femeile de la orașe, sentimentul de pierdere a drepturilor a fost devastator. Înainte ca talibanii să preia din nou puterea, unii tineri aveau ambiții de a deveni medici, avocați sau oficiali guvernamentali și explorau, de asemenea, oportunități internaționale.
„Acum a dispărut totul”, a spus Zakia Zahadat, o tânără de 24 de ani, care obișnuia să lucreze într-un minister al guvernului după ce a absolvit facultatea. Acum aceasta stă în mare parte închisă în casă în aceste zile. „Ne-am pierdut puterea de a alege ceea ce vrem”, le-a declarat tânăra afgană jurnaliștilor de la New York Times.
O pace cu mari costuri
Pentru a-și pune în aplicare decretele și a înlătura disidența, noul guvern taliban a folosit tacticile polițienești, cum ar fi perchezițiile din ușă în ușă și arestările arbitrare, ceea ce a atras condamnări pe scară largă din partea organismelor internaționale de monitorizare a drepturilor omului.
Pe plan intern, aceste tactici au insuflat un curent subteran de frică în viețile celor care se opun guvernării lor, iar în plan extern au deconectat țara de la ajutoarele de milioane de dolari menite pentru dezvoltare și asistență externă.
Această izolare internațională a fost intensificată de o criză economică și umanitară care a cuprins țara de când guvernul susținut de Occident s-a prăbușit anul trecut.
Mai mult, izolarea Afganistanului condus de talibani probabil se va intensifica, deoarece oficialii americani i-au acuzat pe talibani că l-au găzduit pe liderul Al Qaeda, Ayman al-Zawahiri, ucis la începutul acestei luni de o dronă americană în timp ce se afla pe balconul casei sale din Kabul.
În ultimul an, milioane de oameni au rămas șomeri după ce locurile de muncă de la ambasadele și din cadrul ONG-urilor străine au dispărut practic peste noapte.
Copiii subnutriți au umplut spitalele din Kabul în ultimele luni și mai mult de jumătate din populație se confruntă acum cu o insecuritate alimentară care pune viața în pericol, potrivit ONU.
La un an de când capitala afgană Kabul a căzut în mâinile talibanilor, în mare parte din țară predomină pacea, după decenii de război care a sfâșiat familiile și nu a lăsat neatins niciun colț al Afganistanului.
De când trupele occidentale s-au retras anul trecut și războiul s-a încheiat, au dispărut raidurile și atacurile aeriene americane, schimbul de focuri dintre forțele de securitate afgane și insurgenți, bombele de pe marginea drumului ale talibanilor și atacurile sinucigașe devastatoare.
Calmul relativ a oferit un răgaz binevenit pentru afganii care trăiesc în zonele rurale, în special pentru cei din sudul țării, ale căror vieți au fost devastat de luptele din ultimele două decenii.
Societatea din Afganistan se modifică din nou
Până acum, talibanii au evitat să se întoarcă la spectacolele publice brutale de biciuire publică, amputări de membre ale cetățenilor și execuții în masă, care au marcat prima lor guvernare în anii ‘90 și au întors pe scară largă comunitatea internațională împotriva guvernării lor.
Dar restricțiile talibanilor și colapsul economic care s-a accelerat după ce aceștia au preluat controlul asupra țării în august 2021, au avut un efect direct asupra stării cotidiene din capitala Kabul.
Înainte ca talibanii să preia puterea, bărbații și femeile făceau picnic împreună în parcuri în weekend și savurau un cappuccino în cafenele.
Fetele în rochii până la genunchi sau îmbrăcate în blugi se dădeau în parcuri cu rolele și construiau roboți în programele de după școală.
Bărbații purtau costume occidentale pentru a lucra în birourile guvernamentale, unde femeile ocupau unele funcții de rang înalt.
Citește și: Prezentatoarele TV din Afganistan au cedat în fața talibanilor și au apărut pe post cu fețele acoperite
În ultimele două decenii, donatorii occidentali pentru Afganistan au prezentat multe dintre aceste exemple ale vieții de zi cu zi din Kabul drept realizări ale intervenției lor în această țară. Acum, viziunea talibanilor pentru țară modifică din nou țesutul social.
În cafenele, parcuri și alte spații publice, accesul bărbaților și femeilor a fost limitat ți împărțit. Aceste locații sunt acum deschise pentru fiecare gen în zile separate.
Manechine feminine de magazin, considerate „ne-islamice”, au fost decapitate, iar moda pe care o promovau cândva acestea a fost în mare parte interzisă.
„Mulți oameni și-au pierdut sentimentul de siguranță”
Mii de femei care au lucrat ca avocați, judecători, soldați și ofițeri de poliție nu mai sunt la posturile lor. Majoritatea femeilor care lucrează acum au fost limitate la locuri de muncă în educație sau asistență medicală.
Analiștii occidentali spun că ceea ce se întâmplă acum în Afganistan cu drepturile femeilor indică faptul că viețile pe care acestea le-au construit în ultimii 20 de ani par să dispară tot mai mult pe zi ce trece.
Marghalai Faqirzai, în vârstă de 44 de ani, a devenit majoră în timpul primului guvern taliban. S-a căsătorit la 17 ani și și-a petrecut cea mai mare parte a timpului acasă. „Femeile nici nu știau că au drepturi atunci”, a mărturisit aceasta.
Dar în ultimii ani, Faqirzai a obținut o diplomă universitară, urmând școala alături de una dintre fiicele ei. O altă fiică a sa, Marwa Quraishi, în vârstă de 23 de ani, a urmat o universitate și a lucrat într-un minister guvernamental înainte de a fi concediată de talibani vara trecută.
„Întotdeauna am presupus că viața mea va fi mai bună decât a mamei”, a spus Marwa Quraishi. „Dar acum văd că viața va deveni mult mai rea pentru mine, pentru ea, pentru noi toți”, a adăugat aceasta în declarația pentru New York Times.
Odată cu restricțiile asupra femeilor, represiunea asupra libertății de exprimare și elaborarea noilor politici ale guvernului taliban, majoritatea afganilor și-au pierdut orice speranță de a contribui la modelarea viitorului țării lor.
„Mulți oameni și-au pierdut sentimentul de siguranță, capacitatea de a se exprima”, a declarat Heather Barr, director asociat al Diviziei pentru Drepturile Femeii în cadrul organizației internaționale Human Rights Watch. „Și-au pierdut vocea și orice sentiment că ar putea face parte din construirea unei țări care arată așa cum își doresc ei”, a ținut să precizeze Barr.
Înainte ca guvernul susținut de Occident să se prăbușească anul trecut, Fereshta Alyar, în vârstă de 18 ani, era în clasa a XII-a și se pregătea să susțină examenul național de admitere la universitate. În fiecare zi își petrecea diminețile făcându-și temele, apoi mergea la școală și după-amiaza la un program de matematică după școală. În final se întorcea acasă pentru a studia și mai mult.
Timp de luni de zile după ce talibanii au preluat puterea și au închis școlile secundare de fete pentru o perioadă nedeterminată, Fereshta Alyar a căzut într-o depresie profundă, iar posibilitățile aparent nesfârșite pentru viitorul ei au dispărut într-o clipă.
Acum își petrece zilele stând acasă, încercând să-și recapete voința de a studia singură după vechile manuale de limba engleză. La fel ca mulți dintre vechii ei colegi de clasă, Fereshta supraviețuiește cu speranța că va părăsi țara într-o zi, le-a mărturisit aceasta jurnaliștilor de la New York Times.
Talibanii spun că au restabilit statutul tradițional al Afganistanului
Guvernul a emis un val de edicte care limitează drepturile femeilor și marginalizează sau elimină femeile din multe profesii.
Talibanii insistă că au un sprijin public profund pentru aceste schimbări. Ministerul pentru promovarea virtuții și prevenirea viciilor, care a emis decretele, spune că edictele au contribuit la restabilirea statutului tradițional al Afganistanului ca națiune islamică.
„Toate aceste decrete sunt pentru protecția femeilor, nu pentru oprimarea femeilor”, a declarat Mohammad Sadiq Akif, purtătorul de cuvânt al ministerului.
Întrebat despre decretul de călătorie al femeilor, oficialul taliban, a răspuns: „O femeie este o creatură neajutorată și neputincioasă. Dacă o femeie pleacă singură într-o călătorie, în timpul călătoriei se poate confrunta cu o problemă pe care nu o poate rezolva singură”.
Tot Mohammad Sadiq Akif a mai spus că autobuzele și taxiurile pe distanțe lungi au primit instrucțiuni să nu transporte femeile care călătoresc singure.
Muzica a fost interzisă, a precizat Akif, „pentru că profetul nostru spune că ascultarea muzicii dezvoltă ipocrizie în inima omului”. Rapoartele de știri și programele de divertisment din străinătate „au întors oamenii împotriva culturii afgane”, a mai declarat oficialul taliban.
Bărbații pot vizita parcurile doar în zilele rezervate bărbaților, a spus el, pentru că „un bărbat care merge într-un parc cu familia se poate uita la alte femei din parc, ceea ce nu este un lucru bun”.
Angajamentul inițial al talibanilor de a deschide școli secundare pentru fete la nivel național a fost văzut de comunitatea internațională ca un indicator important al dorinței guvernului taliban de a fi mai moderat precum precedenta guvernare.
Când cei mai importanți ideologi religioși ai grupului au încălcat această promisiune în luna martie, mulți donatori occidentali au oprit planurile de a investi în programe de dezvoltare pe termen lung.
„În comunitatea donatorilor se vorbește despre înainte și după martie”, a spus Abdallah Al Dardari, reprezentantul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Afganistan.
Afganii din mediul rural sunt mulțumiți de regimul taliban
În zonele rurale, unde obiceiurile sociale conservatoare și patriarhale au dominat viața de zeci de ani, mulți afgani au manifestat o stare de supărare sub guvernul susținut de americani, care a fost pătat de corupție și adesea incapabil să ofere servicii publice eficiente sau de securitate.
„Acum pot merge liber, schimbarea este ca diferența dintre pământ și cer pentru mine”, a spus Mohammad Ashraf Khan, un afgan în vârstă de 50 de ani, rezident al districtului Zari din provincia Kandahar din sudul Afganistanului.
În cea mai mare parte a ultimelor două decenii, Khan nu a putut scăpa de brutalitatea războiului. Nepotul său, în vârstă de 27 de ani, a fost ucis la ferma lui, după ce soldații din fostul guvern afgan l-au confundat cu un luptător taliban.
Un alt nepot al lui Mohammad Ashraf Khan, în vârstă de 17 ani, a fost ucis de o bombă pe marginea drumului. Benzinăria pe care o deținea odată a ars după ce au izbucnit lupte pe autostrada de lângă ea.
Acum poate conduce ore întregi pe drumul către orașul Kandahar, fără teama că ar putea fi ucis într-o luptă bruscă. Veniturile lui modeste au fost reduse cu peste 70% odată cu recesiunea economică, a mai spus Mohammad Ashraf Khan, dar asta contează mai puțin pentru el decât libertatea care a venit odată cu sfârșitul războiului. „Sunt fericit că luptele s-au încheiat”, a declarat acesta.
Dar pentru mulți afgani, prăbușirea economică bruscă, creșterea prețurilor la alimente și șomajul vertiginos au fost devastatoare.
Într-o dimineață recentă, în satul Alisha (un grup de case din cărămidă ascunse în munții din provincia Wardak), zeci de mame și copii s-au adunat în fața unui cămin care servește drept clinică temporară.
Lahorah, în vărstă de 30 de ani, a sosit devreme în acea dimineață, cu fiul ei de 1 an, Safiullah, ascuns sub faldurile eșarfei ei lungi de bumbac.
Înainte ca talibanii să preia puterea, soțul ei lucra ca muncitor, construind case oamenilor sau cultivându-le fermele. Câștiga câțiva dolari pe zi, iar familia avea un trai slab, dar suficient pentru a pune mâncare pe masă, a spus aceasta.
Dar după ce economia s-a prăbușit anul trecut, ofertele de muncă au dispărut. Familia lui Lahorah a supraviețuit iernii datorită alimentelor adunate pentru vremuri grele.
Când acestea s-au terminat în această primăvară, vecinii și rudele ei din sat i-au oferit tot ce au putut ei și celor cinci copii ai săi. Dar acum, nici măcar ei nu mai au mâncare de împărțit. „Nu am avut niciodată în viața mea asemenea dificultăți ca acum”, a spus Lahorah.
Afganii sunt disperați să-și asigure existența
În orașele mari, piețele informale care vând bunurile casnice ale oamenilor disperați au ocupat străzi întregi. Tarabele improvizate sunt pline cu perdele strălucitoare albastre și roz, dulapuri subțiri, televizoare, frigidere și mai multe grămezi de covoare afgane roșii.
Stând lângă taraba lui din Kabul, într-o după-amiază recentă, un vânzător pe nume Mohammad Nasir și-a pus în mână un șir de mărgele roșii de rugăciune, gândindu-se la declinul economic aparent brusc al orașului.
Mai devreme în acea zi, o mamă venise cu cei doi fii ai ei, care plângeau după mâncare, să-i aducă lui Mohammad un covor pe care să-l vândă. Dar și mai sfâșietor a fost ceea ce a văzut în timpul navetei sale acasă la începutul acelei săptămâni, le-a declarat afganul jurnaliștilor de la New York Times.
„Lângă un râu, cineva arunca pâinea veche, iar o mulțime de oameni erau acolo și strângeau pâinea veche pentru a o mânca”, a spus Nasir. „Am 79 de ani și nu am văzut niciodată așa ceva în Kabul. Chiar și sub regimul anterior al talibanilor, oamenilor le era foame, dar nu am văzut asta”, a adăugat acesta.
În toată țara, represiunea talibanilor împotriva disidenței a intensificat un alt tip de stres în rândul populației. Agenții de informații și de securitate talibani înarmați apar neanunțați la casele oamenilor pentru a le cerceta. La punctele de control din oraș, oamenilor li se controlează telefoanele.
Citește și: Disperare în Kabul, unde copiii s-au lăsat de școală ca să poată munci pentru un colț de pâine pe zi
Jurnaliştii au fost reţinuţi, bătuţi, închişi şi supuşi regulilor mass-media care îi avertizează să nu „contrazic valorile islamice” sau să raporteze „împotriva intereselor naţionale”, ceea cea a dus efectiv la distrugerea sectorului mass-media de ştiri afgan, robust, independent, care s-a dezvoltat în ultimii 20 de ani.
Micile proteste ale femeilor au fost întrerupte violent, în timp ce talibanii încearcă să înlăture orice manifestare de disidență.
Nu mai departe de sâmbătă, femeile afgane au ieşit în stradă la Kabul, pentru a denunţa restricţiile impuse de talibani asupra drepturilor lor la educaţie, muncă şi libertate de mişcare. Manifestaţia a fost dispersată cu violențe și focuri de armă în aer. Talibani în uniforme militare şi înarmaţi cu puşti de asalt au blocat o intersecţie în faţa protestatarelor şi au început să tragă în aer timp de câteva secunde pentru a dispersa marşul paşnic la care participau aproximativ 40 de femei, scandând „Pâine, muncă şi libertate”.
Multe decrete formulate vag au dus la confuzie în rândul locuitorilor și la aplicarea dură de către poliția morală însărcinată să le interpreteze.
„O nouă generație se împacă încet cu realitatea că s-ar putea să nu fie capabilă să urmeze viața la care se aștepta. Fetele și femeile care au început să se simtă ca niște ființe umane normale sunt forțate să redevină prizoniere în casele lor. Bărbații și femeile, tineri și bătrâni, trăiesc cu toții într-o stare de frică și traumă, cu sărăcia și șomajul la cote care cresc din ce ân ce mai mult. Cred acum că doar un miracol ne poate salva”, a declarat Aryana Sayeed, cântăreață, personalitate de televiziune și activistă pentru drepturile femeilor din Afganistan.
Ashraf Ghani, fostul preşedinte afgan, dă vina pe SUA pentru preluarea puterii de către talibani
Fostul preşedinte al Afganistanului, Ashraf Ghani, a rupt tăcerea la aproximativ un an după căderea guvernului său, într-un interviu în care a învinuit SUA, pe politicienii afgani şi alţii pentru preluarea puterii de către talibani, a transmis joia trecută agenția germană de presă dpa, citată de Agerpres.
În primul său interviu televizat acordat miercurea trecută la noua instituţie media Afghan Broadcasting Network (ABN), Ghani l-a acuzat în mod special pe fostul reprezentant al SUA pentru negocierile de pace, Zalmay Khalilzad, precum şi pe mai mulţi politicieni afgani proeminenţi de căegea guvernului său.
Ashraf Ghani a părut să fie cel mai supărat pe Khalilzad, care a semnat un acord de pace cu talibanii la Doha, ceea ce a deschis calea pentru retragerea completă a forţelor străine din Afganistan. El l-a calificat pe Khalilzad ca fiind „corupt” şi „incompetent”.
Citește și: Raport: SUA au abandonat în Afganistan armament şi echipament militar în valoare de peste 7 miliarde de dolari
Fostul preşedinte afgan a fugit din Kabul când talibanii au intrat în capitală în august anul trecut, iar acum trăieşte în exil în Emiratele Arabe Unite. Plecarea sa a deschis calea pentru ca talibanii să preia controlul asupra palatului prezidenţial. Ulterior, Ashraf Ghani a cerut scuze afganilor, explicând că a fugit pentru a evita vărsarea de sânge.
El a fost aspru criticat la nivel naţional şi internaţional pentru că a fugit înainte de a se ajunge la o înţelegere politică.
Ashraf Ghani încă se consideră preşedintele Afganistanului. Înainte de căderea guvernului său, Ghani se lăudase că va rezista împotriva talibanilor până la moarte. Acum spune că nu avea putere executivă în momentul căderii Kabulului.
Ghani a declarat pentru ABN că a fost „ultima persoană care a plecat” şi a făcut acest lucru pentru a evita să repete „experienţa amară a doctorului Najib”, o referire la fostul preşedinte afgan Mohammad Najibullah, care a fost ucis de talibani în 1996, când aceştia au capturat pentru prima dată capitala Kabul.
El a mai spus că fostul ministru afgan al apărării a fugit înaintea sa şi că ambasada SUA din Kabul începuse deja evacuarea personalului său şi a forţelor de elită afgane.
Ghani a mai declarat pentru ABN că şeful serviciilor de informaţii i-a spus la acea vreme, în august 2021, că forţele afgane nu erau capabile să lupte.
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
