Un acord de încetare a războiului de 14 luni din Gaza și de eliberare a ostaticilor deținuți în enclava palestiniană ar putea fi semnat în zilele următoare, discuțiile din Cairo înregistrând progrese, au declarat marți surse informate cu privire la reuniune, informează Reuters.
Administrația americană, alături de mediatorii din Egipt și Qatar, a depus eforturi intense în ultimele zile pentru a avansa discuțiile înainte ca președintele Joe Biden să părăsească funcția luna viitoare.
„Credem - și israelienii au spus acest lucru - că ne apropiem și, fără îndoială, credem acest lucru, dar suntem, de asemenea, prudenți în optimismul nostru”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, într-un interviu acordat Fox News.
„Am mai fost în această situație și înainte, când nu am reușit să trecem linia de sosire”.
Sursele au declarat că un acord de încetare a focului ar putea fi la câteva zile distanță, iar înțelegerea ar opri luptele și ar returna ostaticii deținuți de mișcarea islamistă Hamas în Gaza în schimbul prizonierilor palestinieni deținuți în închisorile israeliene.
Hamas a afirmat într-o declarație că un acord este posibil dacă Israelul încetează să pună noi condiții. Un oficial palestinian apropiat de eforturile de mediere a declarat că negocierile sunt serioase, cu discuții în curs despre fiecare cuvânt.
Netanyahu nu a participat la discuțiile de la Cairo
Surse informate cu privire la întâlnire au declarat că Netanyahu era în drum spre Cairo, dar o declarație a biroului premierului israelian a arătat că acesta a avut o întâlnire marți cu înalți oficiali militari și de securitate pe Muntele Hermon, un platou strategic chiar în interiorul Siriei.
Separat, purtătorul său de cuvânt a trimis un mesaj corespondenților israelieni pentru a spune: „Prim-ministrul nu se află în Cairo”.
Două surse de securitate egiptene au declarat că Netanyahu nu se află la Cairo „în acest moment”, dar că o întâlnire este în curs de desfășurare pentru rezolvarea punctelor rămase, principala dintre acestea fiind cererea Hamas de garanții că orice acord imediat va duce la un acord global ulterior.
Sursele egiptene au declarat că au făcut progrese și au considerat că noaptea de marți spre miercuri ar putea fi decisivă în stabilirea următoarelor etape.
Netanyahu a fost scutit marți să depună mărturia programată anterior la procesul său pentru corupție. El s-a întâlnit luni în Israel cu Adam Boehler, desemnat de președintele ales al SUA, Donald Trump, să fie trimisul său special pentru afacerile cu ostatici.
În cadrul unei conferințe de presă care a avut loc luni în Florida, Trump și-a reiterat amenințarea că „va izbucni iadul” dacă Hamas nu își eliberează ostaticii până la 20 ianuarie, ziua în care își va prelua mandatul.
Ulterior, Trump a declarat că, dacă nu se va ajunge la un acord de încetare a focului până la preluarea mandatului, „nu va fi plăcut”. El nu a detaliat.
Oficialii americani și israelieni și-au exprimat optimismul crescând că negocierile mediate de Egipt și Qatar ar putea duce la un acord până la sfârșitul lunii, dar au avertizat și că discuțiile ar putea eșua.
Negociatorii israelieni s-au aflat luni la Doha pentru a încerca să elimine diferențele dintre Israel și Hamas cu privire la un acord prezentat de Biden în luna mai.
Eșecul rundelor anterioare de negocieri
În ultimul an au avut loc runde repetate de discuții, toate soldate cu eșec, Israelul insistând asupra menținerii unei prezențe militare în Gaza, iar Hamas refuzând să elibereze ostaticii până la retragerea trupelor.
Războiul din Gaza, declanșat de un atac condus de Hamas asupra unor comunități din sudul Israelului, soldat cu aproximativ 1.200 de morți și peste 250 de ostatici răpiți, a produs o undă de șoc în Orientul Mijlociu și a izolat Israelul pe plan internațional.
Campania Israelului a ucis peste 45.000 de palestinieni, a strămutat cea mai mare parte a celor 2,3 milioane de locuitori și a redus la ruine o mare parte din enclava de coastă.
Raidurile aeriene israeliene au ucis marți familii extinse în case din două părți din nordul Fâșiei Gaza, au declarat medicii.
Cel puțin 10 persoane au fost confirmate ca fiind ucise într-un raid aerian asupra unei case din orașul Gaza, care a distrus clădirea, în timp ce, mai la nord, în orașul Beit Lahiya, cel puțin 15 persoane erau considerate moarte sau dispărute sub dărâmăturile unei case lovite în jurul zorilor.
Războiul din Gaza: Care este istoria conflictului israeliano-palestinian
Israelul și Hamas se războiesc de când bărbații înarmați din gruparea militantă palestiniană din Fâșia Gaza au pătruns în sudul Israelului la 7 octombrie 2023. Războiul din Gaza este cel mai sângeros episod dintr-un conflict între israelieni și palestinieni care durează de peste 75 de ani și destabilizează Orientul Mijlociu.
Conflictul opune cererile israeliene pentru o patrie sigură în ceea ce Israelul a considerat mult timp un Orient Mijlociu ostil aspirațiilor nerealizate ale palestinienilor pentru un stat al lor, scrie Reuters într-un istoric dedicat conflictului.
În 1947, în timp ce Palestina se afla sub mandat britanic, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a aprobat un plan de împărțire a Palestinei în state arabe și evreiești, precum și un plan de reglementare internațională a Ierusalimului. Liderii evrei au acceptat planul, care le oferea 56% din teritoriu. Liga Arabă a respins propunerea.
Părintele fondator al Israelului, David Ben-Gurion, a proclamat statul modern Israel la 14 mai 1948, cu o zi înainte de sfârșitul programat al dominației britanice, creând un refugiu sigur pentru evreii care fugeau de persecuții și căutau un cămin național pe un teritoriu cu care aceștia invocau legături care datează din antichitate.
La sfârșitul anilor 1940, violențele dintre arabi, care reprezentau aproximativ două treimi din populație, și evrei s-au intensificat. La o zi după crearea Israelului, trupe din cinci state arabe au atacat.
În războiul care a urmat, aproximativ 700.000 de palestinieni au fugit sau au fost alungați din casele lor, ajungând în Iordania, Liban și Siria, precum și în Gaza, Cisiordania și Ierusalimul de Est. Palestinienii deplâng această situație ca fiind „Nakba”, sau catastrofa. Israelul contestă afirmația că i-a alungat pe palestinieni.
Acordurile de armistițiu au oprit luptele în 1949, dar nu a existat o pace oficială. Descendenții palestinienilor care au rămas pe loc în timpul războiului reprezintă în prezent aproximativ 20% din populația Israelului.
Ce războaie au fost purtate de atunci
În 1967, Israelul a atacat preventiv Egiptul și Siria, declanșând Războiul de Șase Zile. Israelul a cucerit Cisiordania și Ierusalimul de Est arab de la Iordania, Înălțimile Golan de la Siria și Peninsula Sinai și Fâșia Gaza de la Egipt.
Conform recensământului israelian din 1967, populația Fâșiei Gaza era de 394.000 de persoane, dintre care cel puțin 60% erau refugiați palestinieni și descendenții lor.
În 1973, Egiptul și Siria au atacat pozițiile israeliene de-a lungul Canalului Suez și al Înălțimilor Golan, declanșând Războiul Yom Kippur. Israelul a respins ambele armate în decurs de trei săptămâni.
Israelul a invadat Libanul în 1982, iar mii de gherile ale Organizației pentru Eliberarea Palestinei conduse de Yasser Arafat au fost evacuate pe mare după un asediu de 10 săptămâni. Trupele israeliene s-au retras din Liban în 2000.
În 2005, Israelul a retras coloniștii și soldații din Gaza. Hamas a câștigat alegerile parlamentare în 2006 și a preluat controlul total asupra Gaza în 2007. În 2006, 2008, 2012, 2014 și 2021 au izbucnit lupte majore între Israel și militanții palestinieni din Gaza.
În 2006, militanții Hezbollah din Liban, susținuți de Iran, au capturat doi soldați israelieni în regiunea de frontieră, iar Israelul a lansat o acțiune militară, declanșând un război de șase săptămâni.
De asemenea, au existat două intifade palestiniene, sau revolte, între 1987 și 1993 și între 2000 și 2005. În cea de-a doua, Hamas și alte grupuri militante palestiniene au comis atentate sinucigașe cu bombă în Israel, iar Israelul a efectuat atacuri cu tancuri și lovituri aeriene asupra orașelor palestiniene.
De atunci, au existat mai multe runde de ostilități între Israel și Hamas, care refuză să recunoască Israelul și este considerată organizație teroristă de Israel, Uniunea Europeană, Statele Unite și alte țări. Hamas afirmă că activitățile sale armate reprezintă o rezistență împotriva ocupației israeliene.
Ce încercări de pace au existat
În 1979, Egiptul a devenit primul stat arab care a semnat un tratat de pace cu Israelul, în baza căruia Peninsula Sinai a fost retrocedată Egiptului.
În 1993, premierul israelian Yitzhak Rabin și liderul OEP, Arafat, și-au dat mâna pe Acordurile de la Oslo, care stabileau o autonomie palestiniană limitată în Cisiordania și Gaza. În 1994, Israelul a semnat un tratat de pace cu Iordania. Însă un summit desfășurat șase ani mai târziu la Camp David, la care au participat Arafat, prim-ministrul israelian Ehud Barak și președintele american Bill Clinton, nu a reușit să obțină un acord de pace final.
În 2002, un plan propus de Liga Arabă a oferit Israelului relații normale cu toate țările arabe în schimbul unei retrageri complete din teritoriile cucerite în războiul din Orientul Mijlociu din 1967, crearea unui stat palestinian și o „soluție justă” pentru refugiații palestinieni. Prezentarea planului a fost eclipsată de Hamas, care a aruncat în aer un hotel israelian plin cu supraviețuitori ai Holocaustului.
Alte eforturi de pace au fost blocate din 2014.
În 2020, sub președinția lui Donald Trump, Israelul a încheiat acorduri cunoscute sub numele de Acordurile Abraham pentru a normaliza relațiile cu mai multe state arabe, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Maroc.
Palestinienii au încetat să mai trateze cu administrația americană după ce Trump a încălcat politica Statelor Unite recunoscând Ierusalimul drept capitală a Israelului. Palestinienii doresc Ierusalimul de Est drept capitală a viitorului lor stat.
Qatarul și Egiptul au acționat ca mediatori în ultimul război, asigurând un armistițiu la sfârșitul anului 2023 care a durat șapte zile, în timpul căruia unii ostatici deținuți de Hamas au fost schimbați cu prizonieri deținuți de Israel, iar mai mult ajutor umanitar a ajuns în Gaza.
Trimisul lui Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, care va prelua oficial funcția după ce Trump își va relua mandatul, a declarat la începutul lunii decembrie că „nu va fi o zi frumoasă” dacă ostaticii deținuți în Gaza nu vor fi eliberați înainte ca Trump să revină la Casa Albă pe 20 ianuarie.
Principalele probleme israeliano-palestiniene
Printre probleme: Soluția celor două state, coloniile israeliene de pe teritoriile ocupate, statutul Ierusalimului, frontierele convenite și soarta refugiaților palestinieni.
Soluția celor două state:
- Un acord care ar crea un stat pentru palestinieni în Cisiordania și Gaza, alături de Israel. Netanyahu afirmă că Israelul trebuie să dețină controlul de securitate asupra întregului teritoriu de la vest de râul Iordan, ceea ce ar exclude un stat palestinian suveran.
Coloniile:
- Majoritatea țărilor consideră că așezările evreiești construite pe teritoriul capturat de Israel în 1967 sunt ilegale. Israelul contestă acest lucru și invocă legături istorice și biblice cu terenul. Continuarea extinderii coloniilor este una dintre cele mai controversate probleme dintre Israel, palestinieni și comunitatea internațională.
Ierusalimul:
- Palestinienii doresc ca Ierusalimul de Est, care include siturile zidite ale Orașului Vechi, sacre pentru musulmani, evrei și creștini deopotrivă, să fie capitala statului lor. Israelul susține că Ierusalimul ar trebui să rămână capitala sa „indivizibilă și eternă”.
- Revendicarea Israelului asupra părții de est a Ierusalimului nu este recunoscută la nivel internațional. Trump a recunoscut Ierusalimul drept capitală a Israelului, fără a preciza întinderea jurisdicției sale în orașul disputat, și a mutat Ambasada SUA acolo în 2018.
Refugiați:
- În prezent, aproximativ 5,6 milioane de refugiați palestinieni - în principal descendenți ai celor care au fugit în 1948 - trăiesc în Iordania, Liban, Siria, Cisiordania ocupată de Israel și în Gaza. Aproximativ jumătate dintre refugiații înregistrați rămân apatrizi, potrivit Ministerului palestinian de Externe, mulți dintre aceștia trăind în tabere aglomerate.
- Palestinienii cer de mult timp ca refugiaților și milioanelor lor de urmași să li se permită să se întoarcă. Israelul susține că orice reinstalare a refugiaților palestinieni trebuie să aibă loc în afara granițelor sale.
Editor : B.E.
