Exclusiv UE își întreabă cetățenii: Cum doriți să arate viitorul Europei? Jaume Duch: „Cred că românii au dreptate, aceasta este calea cea bună”
Cum vă doriţi să arate viitorul Europei? Aceasta este întrebarea la care sunt invitaţi să răspundă cetăţenii europeni, printr-un exerciţiu amplu pe care îl fac instituţiile europene. 9 mai este Ziua Europei şi atunci se lansează dezbaterea uriaşă la care putem participa toţi cu idei. De ce trebuie să ne implicăm? Pentru că trăim împreună, indiferent de locul în care ne-a aşezat destinul pe hartă şi contează să înţelegem că în Uniunea Europeană avem nu doar drepturi, ci şi obligaţii. Jaume Duch, purtătorul de cuvânt al Parlamentului European, spune, într-un interviu pentru Digi24, că diferenţa dintre cetățenii europeni, atunci când există una, este în felul în care și-ar dori ca Uniunea Europeană să progreseze în viitor. Altfel, cetăţenii români sunt la exact acelaşi nivel cu oricare alt cetăţean al Uniunii Europene, dă asigurări oficialul Parlamentului European.
Reformele stau la baza propunerii pentru o dezbatere complexă, cu tema "Viitorul Europei", care a fost făcută de Comisia Europeană şi Parlamentul European. Ursula von der Leyen consideră că oamenii trebuie să aibă un cuvânt mai important de spus despre felul în care funcţionează Uniunea Europeană. Orice cetăţean din statele membre poate să îşi exprime ideile pe care le are pentru binele comun, dacă intră pe platforma: futureu.europa.eu, care este accesibilă în toate limbile vorbite în statele membre.
Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Europa nu este perfectă, dar este dornică să se schimbe şi Conferinţa pentru Viitorul Europei invită cetăţenii să dezbată asupra priorităţilor pe care Uniunea Europeană ar trebui să le aibă. Este Europa în aceeaşi situaţie cu, să spunem SUA, să rezolve întâi propriile sale probleme şi apoi să treacă şi la celelalte?
Jaume Duch, purtător de cuvânt al Parlamentului European: Da, cred că aceasta este o perspectivă bună din care să privim situaţia. Bineînţeles, Uniunea Europeană este în construcţie, de 70 de ani deja, evoluează în fiecare an, încearcă să se adapteze la noua lume, la noile priorităţi, la noile probleme, la noile îngrijorări ale oamenilor. Acum mulţi ani era despre cărbune şi oţel, apoi a fost despre economie, la un moment dat a fost despre piaţa internă, despre cum să evităm să mai avem graniţe sau bariere între statele membre şi apoi, în aceşti ultimi an a fost despre combaterea terorismului internaţional şi despre protejarea mediului, iar acum suntem încă în pandemie şi da, Uniunea Europeană are încă probleme, toată lumea are probleme. Problemele evoluează în lume în acelaşi fel în care lumea evoluează şi trebuie să găsim soluţii interne întâi, apoi să ne coordonăm la nivel internaţional.
Care sunt prioritățile pentru viitorul Europei
Cristina Cileacu: Dar cetăţenii vor găsi cu siguranţă o serie de priorităţi, iar politica are de regulă alte feluri de priorităţi. Ce vede Parlamentul European ca priorităţi pentru viitorul Uniunii Europene?
Jaume Duch: Pentru noi, ce este important este să ne ţinem de priorităţile cetăţenilor. N-ar avea niciun sens ca Parlamentul European să vină cu nişte priorităţi care ar fi foarte importante pentru membri, ar fi foarte instituţionale, foarte interesante pentru oamenii care locuiesc la Bruxelles, în jurul instituţiilor europene, dar care, într-un final ar fi deconectate de îngrijorările reale ale cetăţenilor. De aceea, în primul rând, Parlamentul este foarte atent la ce spun cetăţenii, de exemplu ce rezultă din tot felul de sondaje, baromentrul UE sau prin alegerile europene, pentru că acolo cetăţenii îşi exprimă cumva priorităţile. Apoi, lansăm Conferinţa despre Viitorul Europei, iar sensul, scopul real al acestei conferinţe este chiar acesta: să ascultăm cetăţenii, să discutăm cu cetăţenii, să înţelegem ce vor cetăţenii pentru viitorul Uniunii Europene, iar apoi să vedem cum instituţiile europene şi politicile europene se pot adapta la aceste priorităţi.
Cum se iau deciziile. Festina lente, efecte de durată
Cristina Cileacu: Dezbaterea este un cuvânt cheie pentru Europa şi bineînţeles, europenii dezbat tot felul de teme. Dar uneori pare că dezbaterile durează prea mult ca să se rezolve ceva. Înţeleg cetăţenii că acest lucru nu este un punct slab, ci mai degrabă o metodă de lucru?
Jaume Duch: Europa este complicată, bineînţeles şi este mai complicată decât o singură ţară, pentru că este despre 27 de ţări care iau decizii împreună şi îţi poţi imagina, la nivel personal, cum este să iei o decizie când eşti singur, prin comparaţie cu aceeaşi decizie discutată cu încă 26 de oameni. Evident, nu este acelaşi lucru, dar aş spune că avantajul la nivelul Uniunii Europene este în primul rând că este mereu o decizie, este mereu o poziţie la care se ajunge. Da, acest lucru înseamnă mult dialog, multe discuţii. Acum 80 ani discuţiile erau foarte violente, cu bătălii şi războaie. Acum sunt discuţii ore în şir, în jurul unor mese sau în faţa unui calculator, cu ajutorul muncii de acasă. Aş spune că acesta este un progres uriaş. Este adevărat că uneori legislaţia durează un an, alteori şi doi ani să fie adoptată, pentru că este nevoie de consens între Parlamentul European, pe de o parte, Consiliul de miniştri şi miniştrii din statele membre, pe de altă parte, dar este în regulă, pentru că sunt legi, decizii care vor funcţiona timp de mulţi ani şi de care vor beneficia mai mult sau mai puţin 450 de milioane de cetăţeni, uneori chiar mai mulţi, pentru că sunt multe ocazii şi situaţii în care Uniunea Europeană decide ceva şi o lege europeană intră în funcţiune şi apoi putem vedea câte ţări din afara Uniunii Europene, SUA sau alte state decid să urmeze aceeaşi cale şi cumva, să introducă în propria lor legislaţie ceva similar cu ceea ce a decis Uniunea Europeană. Deci da, uneori nu avem viteză prea mare, dar aş spune că în orice caz suntem foarte eficienţi.
Se spune despre europeni că vorbesc mult, iată, acum au lansat în plus şi această conferinţă despre Viitorul Europei, şi că fac destul de puţin. Lucrurile sunt departe de a sta aşa. Într-adevăr, durează ceva timp până când se ajunge la un consens la nivel european, dar în mod categoric, acela va fi cel mai bun dintre toate soluţiile posibile şi aplicabilitatea lui este valabilă pe termen îndelungat.
Cristina Cileacu: Într-adevăr, Uniunea Europeană este eficientă şi de asemenea ştie să arate solidaritate, mai ales în vremea pandemiei, dar în acelaşi timp, acest fel de a rezolva situaţii şi probleme foarte lent afectează propria sa imagine. Credeţi că cetăţenii, după această pandemie dificilă, vor înţelege că durează şi mai mult timp să rezolvăm probleme care ţin de vieţile lor personale, de economie şi bineînţeles că ei se uită tot la Uniunea Europeană şi pentru aceste chestiuni.
Jaume Duch: Ce pot spune este că felul în care Uniunea Europeană a reacţionat la pandemie şi la consecinţele ei este oricum, dar nu lent. Dacă este să comparăm cu perioade diferite din istoria Uniunii Europene sau cu statele membre, prima concluzie - şi cred că este una obiectivă - este că de data aceasta, Uniunea Europeană a fost cu adevărat rapidă. Pandemia a ajuns în Europa în ianuarie-februarie şi guvernele, la nivel naţional, şi instituţiile europene au început să reacţioneze în primele săptămâni ale lunii martie, iar trei luni mai târziu, în iulie, Parlamentul şi Consiliul au ajuns la un prim acord asupra unui plan care să reactiveze, să relanseze economiile europene şi să se descurce cu consecinţele sociale şi economice ale pandemiei, iar acesta este cel mai mare plan economic din istoria UE, vorbim despre 1.800 de miliarde de euro, adică cel puţin dublu ca valoare faţă de Planul Marshall pe care l-au făcut americanii pentru Europa după Al Doilea Război Mondial. Deci în 3 luni, Uniunea Europeană a fost capabilă să ajungă la un acord asupra a ceva ce nu a mai fost făcut vreodată. Aş spune acelaşi lucru şi despre vaccin. Acum un an, nimeni nu îşi imagina că acum oamenii vor sta la coadă să se vaccineze. Ni s-a spus că ar trebui să aşteptăm cam doi ani, poate cinci ani să primim acest vaccin, dar nu, vaccinul a apărut la finalul anului trecut şi acum aş spune că suntem în situaţia în care suntem capabili să vaccinăm mai mult de 2 milioane de europeni pe zi.
Politica externă a țărilor UE, greu de aliniat
Cristina Cileacu: Deci Uniunea Europeană poate să lucreze şi la viteze mai mari, nu doar la viteze reduse. Dar, când vine vorba despre afacerile externe este solidaritate şi eficienţă în ceea ce priveşte ajungerea la o anumită înţelegere în chestiuni generale, mai puţin când vine vorba despre Rusia şi China. Credeţi că acest fel de a lucra între statele membre va găsi o soluţie pentru a avea acest gen de solidaritate şi eficienţă şi în relaţiile cu cele două superputeri?
Jaume Duch: Te referi acum la politica externă, dar după cum ştii, politica externă nu este încă o competenţă deplină a Uniunii Europene. UE are anumite puteri pentru politicile externe, are posibilitatea să coordoneze politicile externe ale statelor membre şi se poate pronunţa asupra chestiunilor de politică externă doar prin unanimitate. Avem nevoie de toate cele 27 de state membre care să decidă exact aceleaşi lucruri sau să cadă de acord asupra acelor lucruri. Bineînţeles, este mai dificil decât în cazul politicilor economice, a celor concrete cum sunt transportul, mediul, politicile regionale, unde competenţele sunt europene. În cazul politicilor externe, acum, nu avem competenţe depline, ceea ce înseamnă că suntem cumva la mâna statelor membre şi avem nevoie de multă voinţă politică din partea statelor europene. Sunt subiecte legate de afacerile externe, unde este foarte uşor să ajungem la acord, dar sunt altele unde situaţia este mult mai complicată. Ai menţionat China sau Rusia. Este evident că în rândul celor 27 de state membre sunt ţări care au poziţii diferite legate de Rusia sau China, deci ele trebuie să discute între ele, uneori durează mult până când se ajunge la o poziţie comună. Dar avantajul este că o dată ce s-a ajuns la această poziţie comună, aceasta va fi mai puternică şi noi suntem mai influenţi decât 27 de poziţii diferite, din 27 de ţări diferite.
Probabil cea mai puternică legătură din lume
Cristina Cileacu: SUA sunt partenerul nostru cheie şi aliatul Uniunii Europene, au deja o strategie proprie pentru relaţiile cu cele două state. Credeţi că Uniunea Europeană va urma strategia lor sau îşi va dezvolta o strategie proprie pentru cele două ţări?
Jaume Duch: Chiar cred că Uniunea Europeană îşi va face propria strategie, nu văd UE doar urmând ceea ce decide o altă ţară, chiar dacă vorbim despre SUA. Cooperarea noastră cu SUA este bună, de la venirea lui Joe Biden la preşedinţie este chiar mai bună, pentru că este un dialog mai constructiv decât cel din ultimii patru ani. Dar noi nu suntem SUA şi SUA nu sunt Europa. Deci nevoile şi poziţionările nu pot fi şi nu vor fi întotdeauna la fel, şi în orice caz, trebuie să ne dezvoltăm propria autonomie politică în faţa ţărilor terţe. Ar fi ciudat dacă pentru chinezi sau ruşi, Uniunea Europeană ar părea un fel de braţ al SUA. Nu aceasta este soluţia, din nou, pentru că priorităţile sau punctele de vedere nu sunt aceleaşi. Rusia este vecinul nostru, deci poate trebuie să reacţionăm la Rusia într-o manieră diferită decât cei care sunt la 6000 de kilometri distanţă. Legat de China, da, vezi deja că uneori reacţionăm în acelaşi fel ca SUA, dar nu de fiecare dată.
Cum răspunzi lipsei de diplomație
Turcia are cele mai ciudate feluri în care arată că îşi doreşte o relaţie bună cu Uniunea Europeană. Printre cele mai recente gesturi lipsite de eleganţă din partea liderului de la Ankara a fost să o lase fără scaun chiar pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Cristina Cileacu: Şi Turcia? Pentru că am văzut că Turcia a avut recent un mod deloc elegant de a se comporta cu oficialii UE. La modul general, putem spune că Turcia este un fel de "nucă tare" pentru relaţia cu UE.
Jaume Duch: Turcia este un vecin dificil, cu siguranţă, dar în acelaşi timp este un vecin. Şi nu doar asta, Turcia este un membru al NATO şi este cel puţin oficial, o ţară care cere să devină un membru al Uniunii Europene. Deci este o situaţie stranie şi complicată cu un stat care îşi exprimă dorinţa de a aparţine familiei Uniunii Europene, dar este foarte departe de a respecta anumite valori şi concepte care sunt în spatele logicii de a deveni un membru al UE. Dar în acelaşi timp, trebuie să avem şi o relaţie bună cu Turcia, pentru că este o ţară puternică, este o ţară legată în multe feluri de UE, este o ţară importantă pentru ajutorul definirii politicilor de migraţie, deci trebuie să luăm în calcul multe lucruri. Dar mesajele din partea Europei pentru Turcia, de această dată, sunt foarte clare, nu vedem că Turcia face progrese pe acest drum teoretic al devenirii de membru al UE, în ultimii ani au făcut exact contrariul, a fost o regresie a ceea ce noi înţelegem prin respectarea valorilor europene şi de aceea, în relaţiile noastre, insistăm nu doar pe aspecte economice sau comerciale, dar şi în ceea ce priveşte drepturile omului şi minorităţilor.
Uniunea Europeană, mai puternică decât crede
Cristina Cileacu: Aţi spune că Uniunea Europeană este o voce puternică în politica externă?
Jaume Duch: Cred că suntem mai puternici decât credem uneori că suntem. Când privim la politica externă din interior, bineînţeles identificăm mereu problemele, situaţiile dificile, chestiunile care nu funcţionează bine. Şi asta este ceva ce la un moment dat devine vizibil în media. Dar în spatele acestor lucruri sunt foarte multe activităţi internaţionale ale UE, care sunt foarte eficiente şi care arată restului lumii că nu suntem doar destul de puternici în termeni de politică sau economie, dar şi în termeni de apărare a ceea ce numim modelul social european, ceva ce este unic în lume şi cel mai bun amestec posibil între progres, economie şi respectul drepturilor şi valorilor tuturor. Cred că din acest punct de vedere, când eşti în afara Europei simţi acest respect pe care oamenii îl au sau îl simt în propriile lor ţări. Sunt multe state care ar vrea, nu aş spune chiar să facă parte din UE, dar în anumite feluri să aibă nivelul de calitate a vieţii pe care îl au cetăţenii din UE, trebuie să fim mândri de asta, trebuie să apărăm acest model de viaţă, dar în acelaşi timp trebuie să fim foarte activi în termeni de solidaritate cu ţările terţe. Nu este vorba doar de comerţ, nu doar despre priorităţile noastre, este şi despre cooperarea cu ei pentru o lume mai bună.
Românii sunt egali cu restul cetățenilor UE
Cristina Cileacu: Din moment ce dedicăm acest interviu Zilei Europei, ar trebui să spun că românii sunt printre cetăţenii europeni care sunt foarte mândri că fac parte din blocul comunitar. În acelaşi timp, acest sentiment că suntem un fel de ţară de mâna a doua în cadrul UE este de asemenea prezent. Ce mesaj aveţi, ca reprezentant al Parlamentului European, pentru cetăţenii români, de Ziua Europei?
Jaume Duch: Cetăţenii români sunt la exact acelaşi nivel cu oricare alt cetăţean al Uniunii Europene. Nu este niciun fel de diferenţă, suntem toţi cetăţeni europeni, toţi avem aceleaşi drepturi şi aceleaşi obligaţii. Toţi avem posibilitatea să participăm la alegerile europarlamentare, eurodeputaţii români din Parlamentul European fac o treabă fantastică aici, la acelaşi nivel şi în aceleaşi condiţii precum ceilalţi din restul de 26 de state. Aş spune că diferenţa, atunci când există una, este în felul în care cetăţenii ar dori ca Uniunea Europeană să progreseze în viitor. Sunt ţări care au mai mulţi pro-europeni, alţii sunt mai puţin pro-europeni, sau mai sceptici. România este printre ţările în care majoritatea cetăţenilor sunt convinşi că cel mai bun viitor posibil pentru ei şi pentru noi toţi este să lucrăm împreună şi să facem lucruri împreună. Cred că au dreptate, aceasta este calea bună. Ce pot să mai spun, felicit românii pentru că înţeleg sensul adevărat şi scopul Uniunii Europene, care nu este doar despre programe, legi sau bani, este şi despre respectarea valorilor, drepturile omului, libertăţi şi calitatea vieţii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
