Ziua Europei este marcată în fiecare an la data de 9 mai și se dorește a fi o zi în care cetățenii Uniunii Europene să simtă că fac parte dintr-o mare familie ce împărtășește aceleași valori. România s-a alăturat și ea acestei familii în 2007, iar beneficiile sunt incontestabile.
9 mai este o zi în care europenii sunt invitați să reflecteze, în egală măsură, și la șansa pe care o au de a trăi în cea mai lungă perioadă de pace din istorie. În 2021 se împlinesc 76 de ani de la încheierea ultimului mare război de pe continentul european, însă 9 mai găsește omenirea, pentru al doilea an la rând, prinsă într-o altfel de luptă, cu un dușman invizibil: războiul cu pandemia.
În fiecare an, la 9 mai, este marcată, așadar, Ziua Europei, o zi ce sărbătoreşte pacea şi unitatea în Europa. Decizia privind instituirea Zilei Europei a fost luată în 1985, în cadrul Consiliului European de la Milano.
De ce a fost aleasă data de 9 mai pentru Ziua Europei
Data de 9 mai este ziua istorică în care a fost pronunţată „Declaraţia Schuman”. Într-un discurs ţinut la Paris în 1950, ministrul de atunci al afacerilor externe, Robert Schuman, propunea plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune.
Practic, ministrul francez a propus crearea unei instituţii europene supranaţionale, însărcinate cu gestionarea industriei cărbunelui şi oţelului, sector care constituia, la vremea respectivă, baza întregii puteri militare. Ţările la adresa cărora a fost lansat apelul aproape se distruseseră reciproc într-un conflict ce a lăsat în urma sa pagube materiale imense şi un sentiment de dezolare.
Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.
„Guvernul francez propune plasarea întregii producţii franco-germane de cărbune şi oţel sub o Înaltă Autoritate comună, în cadrul unei organizaţii deschise participării celorlalte state ale Europei. Punerea în comun a producţiei de cărbune şi de fier va asigura imediat stabilirea unor baze comune pentru dezvoltarea economică, prima etapă a Federaţiei europene, şi va schimba destinul regiunilor în care de mult timp se fabrică arme de război, ale căror victime au şi fost în mod constant. Solidaritatea de producţie care va fi astfel creată va face ca un război între Franţa şi Germania să devină nu numai de neimaginat, dar să şi fie imposibil din punct de vedere material. Edificarea acestei puternice unităţi de producţie, deschisă tuturor statelor care vor dori să participe, va avea drept rezultat faptul că va furniza, în aceleaşi condiţii, tuturor statelor pe care le va reuni elementele fundamentale ale producţiei industriale, creând astfel fundamentele reale ale unificării lor economice”, sublinia în discursul său, Robert Schuman, scrie Agerpres.
Pașii care au dus către Uniunea Europeană
În acest context, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Ţările de Jos.
La 25 martie 1957, aceste state au semnat Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE) şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM). Atât Tratatul de la Roma, cât şi Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.
De-a lungul timpului, acestui amplu proiect i s-au alăturat încă 22 de state europene: Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria (2004), Bulgaria şi România (2007) şi Croaţia (2013), ceea ce a dus la crearea unei imense pieţe unice (denumită şi piaţa internă).
Astfel, ceea ce a început ca o uniune pur economică a evoluat treptat, devenind o organizaţie care acţionează în numeroase domenii de politică, de la schimbări climatice, protecţia mediului şi sănătate, la relaţii externe, securitate, justiţie şi migraţie. Această schimbare s-a reflectat în modificarea numelui Comunităţii Economice Europene (CEE), care a devenit Uniunea Europeană (UE), prin intrarea în vigoare, la 1 noiembrie 1993, a Tratatului privind Uniunea Europeană (Tratatul de la Maastricht). Documentul reprezintă actul constitutiv al Uniunii Europene.
De la 1 decembrie 2009 funcționarea Uniunii Europene este reglementată de Tratatul de la Lisabona, care, pornit la sfârșitul anului 2001 cu ambiția de a fi un fel de Constituție a Uniunii Europene, în final a modificat Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul de instituire a Comunității Europene.
Un alt jalon important este data de 31 ianuarie 2020, când Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a devenit primul stat care a părăsit Uniunea Europeană.
Cine a fost Robert Schuman
Robert Schuman s-a născut în 1886 în Luxemburg, dar a devenit cetăţean german când regiunea în care locuia a fost anexată de Germania. În 1919, după Primul Război Mondial, a devenit şi cetăţean francez, când regiunile Alsacia şi Lorena au fost restituite Franţei.
A studiat economia, dreptul, filosofia politică, teologia şi statistica la universităţile din Bonn, Berlin, Munchen şi Strasbourg, înainte de Primul Război Mondial. Nu s-a putut înrola în armată din motive medicale, dar a devenit activ în spaţiul politic, urmând să îşi înceapă cariera de după război ca membru al Parlamentului Francez.
În 1939, la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, Schuman a devenit ministru adjunct în guvernul francez. A fost un membru activ al Rezistenţei franceze din timpul războiului, reuşind cu greu să scape de deportarea în lagărul de concentrare de la Dachau din Bavaria. A rămas ascuns timp de trei ani în zona „liberă” a Franţei, fiind dat în urmărire contra unei sume de 100.000 de mărci. De asemenea, a refuzat invitaţia generalului de Gaulle, aflat în exil în Anglia, dorind să rămână împreună cu francezii ocupaţi de nazişti.
După război, Schuman a ocupat o serie de funcţii cu nivel înalt, devenind pe rând ministru al finanţelor, prim-ministru, ministrul afacerilor externe şi ministru al justiţiei. A fost unul dintre cei mai importanţi negociatori în ceea ce priveşte crearea unor tratate şi iniţiative precum Planul Marshall – primul plan de reconstrucţie a Europei conceput de SUA, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi Consiliul Europei – cea mai mare organizaţie în materie de drepturi ale omului de pe continent. Astfel, Schuman punea treptat baza unificării Europei.
Una dintre cele mai mari dorinţe ale lui Schuman a fost ca războiul să devină „nu doar de neconceput, ci practic imposibil”, având să îşi facă simţite gândurile prin declaraţia care îi poartă numele, în care le-a propus Germaniei şi celorlalte state europene să conlucreze pentru unificarea intereselor economice.
În 1958, Schuman a devenit primul preşedinte al instituţiei care a precedat Parlamentul European, organismul cu puteri legislative al UE. După ce şi-a părăsit funcţia, Parlamentul i-a acordat titlul de „părinte al Europei”, iar ziua în care a prezentat faimoasa declaraţie a fost declarată „Ziua Europei”. De altfel, pentru a onora munca de pionierat în ceea ce priveşte visul Europei Unite, zona din Bruxelles unde îşi au sediul mai multe instituţii ale Uniunii Europene îi poartă numele.
Evenimente de Ziua Europei 2021
În 2020 s-au împlinit 70 de ani de la declaraţia istorică a lui Robert Schuman. Izbucnirea pandemiei de COVID-19 a determinat instituţiile europene să sărbătorească această zi printr-o serie de activităţi online şi să aducă un omagiu europenilor care au dat dovadă de solidaritate şi au ajutat Uniunea Europeană să treacă de această criză sanitară.
După un an de zile, în 2021, există același context al pandemiei, dar datele sunt mult schimbate, iar marea diferență este că acum există vaccinuri și speranță că viața se va apropia de cursul normal.
Pentru România, data de 9 mai are o triplă semnificație: este Ziua Europei, este ziua încheierii Războiului al II-lea Mondial, dar și Ziua Independenței. Astfel, vor fi organizate ceremonii militare, dar şi religioase în mai multe orașe ale țării. La Cluj-Napoca va fi deschis un birou local al Uniunii Europene. La București, va avea loc o ceremonie la Monumentul părinţilor fondatori ai UE de pe Insula Trandafilor, din parcul Regele Mihai I (ora 10:30), dar și o depunere de coroane de flori la monumentul Eroilor Patriei de la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”.
În 2021, de Ziua Europei, instituţiile Uniunii Europene propun cetăţenilor europeni - şi nu numai - o serie de evenimente online prin care aceştia pot afla mai multe despre UE. Adresa portalului dedicat acestei zile este https://europeday.europa.eu/, unde pot fi găsite informaţii despre Parlament, Comisia Europeană şi alte instituţii UE, cât şi despre activităţile organizate pe cuprinsul UE şi în lumea întreagă.
Spaţiul virtual permite vizitatorilor să joace jocuri online, să vizioneze videoclipuri şi să-şi testeze cunoştinţele despre UE în general, precum şi pe teme legate de tranziţia către Europa verde şi digitală. Totodată, utilizatorii pot participa la dezbateri pe teme europene şi pot explora evenimente online.
La începutul acestui an a avut loc lansarea Conferinţei privind viitorul Europei, care pornește de la premisa că este nevoie de schimbare, într-un context cu noi provocări. Duminică, la Strasbourg, are loc ceremonia de inaugurare a Conferinţei privind viitorul Europei, ce le va permite cetăţenilor europeni să îşi împărtăşească ideile pentru a contribui la conturarea viitorului Europei. Cei interesați pot intra pe platforma multilingvă a Conferinţei privind viitorul Europei accesând https://futureu.europa.eu/.
Evenimente culturale în România de Ziua Europei 2021
Instituţiile subordonate Ministerului Culturii vor sărbători Ziua Europei prin organizarea în Bucureşti şi în ţară a unor spectacole, concerte sau expoziţii.
Concertul "Enescu, Mozart, Beethoven. Concert pentru Europa" va fi transmis online duminică, ora 19:00 (ora 20:00 - ora României) pe pagina de Facebook a Accademia di Romania in Roma, a Muzeului Naţional George Enescu şi a postului Radio România Muzical. În program, piese de George Enescu, Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven, Mark Turnage şi Pablo de Sarasate.
Opera Naţională Bucureşti va transmite online duminică, de Ziua Europei, începând cu ora 19:00, opera în concert "La Traviata" de Giuseppe Verdi. Biletele se pot achiziţiona de pe https://tickets.operanb.ro/, înregistrarea urmând a fi disponibilă spre vizionare timp de 72 de ore.
Duminică, 9 mai, pe Platforma EU - Privesc.eu, va fi difuzat un concert extraordinar al Orchestrei Române de Tineret, dirijată de Cristian Mandeal, Cristian Măcelaru şi David Crescenzi. Programul include lucrări de Sabin Pautza, Constantin Dimitrescu, Gioachino Rossini, W.A. Mozart şi Ludwig van Beethoven.
Actorii Ileana Olteanu şi Eduard Adam vor prezenta duminică un program live, de pe scena mare a TNB, în cadrul unui proiect organizat de Delegaţia UE de la Belgrad. Cei doi artişti vor juca teatru non-verbal (pantomimă, dans, improvizaţie), care va putea fi urmărit de belgrădeni începând cu ora 15:00, pe un ecran multimedia. Transmisia fiind live, cei doi actori vor putea interacţiona cu trecătorii care se vor opri în faţa ecranului.
„Maratonul de vaccinare - Ediţia Bucureşti devine anul acesta parte integrantă a celebrării Zilei Europei. Pentru că e şi un moment de bucurie, deoarece doar astfel ne asigurăm că vom depăşi pandemia şi că ne vom relua viaţa cât mai aproape de normalitatea cunoscută. Sectorul cultural este printre cele mai afectate de restricţiile sanitare impuse pentru a opri răspândirea virusului SARS-CoV-2 şi numai printr-o acoperire vaccinală optimă vom putea deschide mai rapid şi fără probleme teatrele, instituţiile de cultură şi chiar organiza evenimente”, spune ministrul culturii, Bogdan Gheorghiu.
Astfel, la centrul de vaccinare de la Biblioteca Naţională, vor evolua duminică, de la ora 17,00: Izabela Ghergu - violoncel, Ioana Tudor - vioară, Ionuţ Diaconu - pian; în program lucrări de: George Enescu, Georg Friedrich Handel, Johann Sebastian Bach, Franz Liszt.
Muzeul Naţional al Ţăranului Român are programată expoziţia „Interferenţe balcanice”, în Sala Acvariu. Expoziţia reuneşte 42 de artişti din România, Bulgaria şi Grecia. De asemenea, cinefilii sunt aşteptaţi, pe perioada 7 - 9 mai, la proiecţiile celor trei filme finaliste în competiţia pentru Premiul Publicului LUX, organizată de Parlamentul European. Toate filmele vor avea proiecţii începând cu ora 19:00, la Cinema Muzeul Ţăranului.
Opera Naţională Română din Timişoara organizează duminică, începând cu ora 19:00, în Sala Barocă a Muzeului Naţional de Artă din Timişoara, recitalul de lieduri „Cânt şi cuvânt în romantism II” în colaborare cu Consiliul Judeţean Timiş şi cu Muzeul Naţional de Artă din Timişoara. Solişti sunt mezzosoprana Gabriela Varvari, tenorul Cosmin Ifrim şi basul Alexandru Moisiuc, la pian Angela Balici şi Traian Moldovan.
Teatrul Naţional din Timişoara marchează Ziua Europei printr-un spectacol ce va avea loc la Sala 2 a Teatrului Naţional - la 30% din capacitatea sălii, în conformitate cu legislaţia anti-COVID în vigoare, de la ora 19:00.
Muzeul Naţional Bran, în colaborare cu Asociaţia Naţională Cultul Eroilor "Regina Maria", filiala Bran, va susţine cu ocazia Zilei Europei o prezentare online la Liceul "Sextil Puşcariu" din Bran, cu tema "Regele Carol al României, personalitate marcantă a Europei, în contextul declarării independenţei de stat a României".
Muzeul Naţional Peleş va organiza pentru elevii Colegiului "Mihail Cantacuzino" din Sinaia, în cadrul proiectului "Regii şi Reginele României'', prelegerea outdoor "Regele Mihai I şi contribuţia sa la victoria Aliaţilor (1944 - 1945)". Prelegerea îşi propune ilustrarea rolului activ al ultimului suveran al României în scurtarea celui de-Al doilea Război Mondial, fapt care a dus la victoria finală asupra Germaniei naziste.
Reprezentanții Filarmonicii de Stat din Sibiu organizează, de Ziua Europei, Summit-ul Muzical al Vaccinării. Timp de 12 ore, oricine poate veni să se vaccineze, pentru a pune umărul la revenirea la normalitate, cu evenimente artistice care fac granițele să dispară.
„Ți-e dor de călătorii în Europa? De evenimente care fac granițele să dispară, așa cum a fost Summit-ul European găzduit de Sibiu în 2019? Acest lucru va fi posibil doar dacă un procent semnificativ din populație se vaccinează contra COVID - 19. (...) Pe 9 Mai, de Ziua Europei, între orele 9.00 și 21.00, te invităm la Filarmonica de Stat Sibiu să pui umărul pentru ca într-un viitor apropiat să putem circula din nou fără restricții, oriunde în lume”, au transmis reprezentanții Filarmonicii de Stat din Sibiu.
Cei care vor lege să se vaccineze la Filarmonică, de Ziua Europei, vor avea parte de o experiență inedită, pentru că se vor vaccina în compania câtorva dintre cei mai îndrăgiți artiști ai Sibiului.
Maratonul de vaccinare va fi dublat de un maraton artistic inedit care se va desfășura în aer liber pe esplanada Sălii Thalia. Vor avea reprezentanții Teatrul de Balet Sibiu (ora 10.00), Academia Forțelor Terestre (ora 11.00), Recital Duo Cameral – Filarmonica de Stat Sibiu (ora 12.00), Școala Populară de Arte și Meserii „Ilie Micu” (ora 13.00), Cvartet al Filarmonicii de Stat Sibiu (ora 14.00), Moment teatral – Teatrul Național Radu Stanca Sibiu (ora 15.00, cu actorii Veronica Arizancu, Cristina Stoleriu și Liviu Vlad), Concert Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu (ora 17.00), Moment artistic – Ansamblul Cindrelul Junii Sibiului (ora 19.00), Recital Radu Nechifor (ora 20.00).
În același timp, Turnul Gros, bastionul cultural al Sibiului, se metamorfozează și devine pentru o zi turnul de apărare împotriva virusului SARS-COV2.
Editor : Luana Pavaluca
