Conflictul din Ucraina a ajuns într-o nouă etapă. Postul de televiziune Russia Today informează că Ucraina ar fi redus la jumătate alimentarea cu energie electrică în Crimeea, citând o declaraţie a vicepremierului din peninsulă. În acelaşi timp, tot mai mulţi oficiali europeni, ucraineni sau americani avertizează că riscul unui război creşte, pe măsură ce soldaţii ruşi sunt masaţi în număr tot mai mare de-a lungul frontierei trasate de Vladimir Putin.
Comandantul trupelor NATO din Europa, generalul american Philip Breedlove, a avertizat că invadarea Ucrainei de către armata rusă devine tot mai probabilă, în contextul în care tot mai mulţi militari ai Moscovei sunt detaşaţi la graniţă.
De la Kiev, ministrul Afacerilor Externe Andrei Deşciţa întăreşte aceste temeri. Intervievat la postul american ABC cu privire la şansele ca un conflict militar să izbucnească, el a confirmat: „Ele cresc. Devin din ce în ce mai ridicate.Situaţia este chiar mai explozivă decât acum o săptămână. În acest moment, dacă trupele ruseşti invadează Ucraina în regiunile estice, va fi dificil să le ceri ucrainenilor care trăiesc acolo să nu răspundă la invazia militară”, a spus oficialul, citat de Agenţia France Presse.
El a dat asigurări că ţara sa a recurs la „toate măsurile diplomatice, sancţiuni economice şi financiare pentru a opri ruşii”, însă Ucraina „nu ştie ce are în minte Putin şi ce va decide”.
Şi politicienii de peste ocean vorbesc despre un potenţial conflict armat. Senatorul american John McCain nu crede că Vladimir Putin se va mulţumi cu Crimeea. El va continua procesul de anexare, o tactică pe care McCain o compară cu cea adoptată de Adolf Hitler în anii 30.
John McCain susţine că, prin acţiunile sale, Vladimir Putin vrea să refacă fostul Imperiu Sovietic. Una dintre ţările ce ar urma să aibă soarta Crimeei ar fi, în opinia sa, chiar Republica Moldova. „Sunt îngrijorat mai ales pentru Republica Moldova, de vreme ce nu e membru NATO, şi mă tem de presiunea asupra ţărilor baltice, care a început deja. Cred că Putin face calcule cu cât de mult poate scăpa, la fel cum a făcut şi Adolf Hitler.”
Îngrijorări sunt şi la Berlin - ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier se teme că, prin încercarea sa de a redesena graniţele, Rusia a deschis o cutie a Pandorei.
Oficialii ruşi resping toate aceste scenarii. „Nimeni nu are niciun motiv să se teamă de Rusia, absolut nimeni din lumea asta”, a afirmat ambasadorul Rusiei la Uniunea Europeană, Vladimir Chizhov.
Afirmaţia nu linişteşte însă pe nimeni: militarii ucraineni se pregătesc de ce e mai rău. Sunt însă depăşiţi tehnic şi financiar de mult mai puternica armată rusă. „Am cerut mai mulţi bani pentru mobilizarea militarilor, pentru Ministerul Apărării, fiindcă avem foarte multe probleme”, a spus premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk. Ministrul Apărării, Andrei Parubi, este însă optimist: „Suntem puternici şi toată lumea ne susţine, de aceea vom câştiga. Glorie Ucrainei!”
Militarii de pe teren nu sunt la fel de entuziasmaţi. Cele mai multe dintre bazele militare ucrainene din Crimeea au fost capturate de armata rusă, în timp ce o soartă asemănătoare o au şi o parte dintre navele Kievului. Comandanţii lor le-au predat flotei ruse, deşi primiseră ordin să folosească muniţie de război pentru a le apăra.
În timp ce armata ucraineană se pregăteşte de război, oamenii de la graniţa cu Crimeea, aşa cum a fost ea trasată de Moscova, îşi părăsesc locuinţele speriaţi de o posibilă invazie. Şi soldaţii ruşi organizează baze puternic înarmate la noua frontieră trasată de Putin.
Din 4 martie, aproximativ 1800 de locuitori ai peninsulei au plecat către Odessa, Vinita şi Liov, unde sunt primiţi de autorităţile locale, potrivit declaraţiei unui oficial militar pentru Digi24.
Cei mai îngrijoraţi de înaintarea ruşilor sunt acum civilii şi oficialii din Republica Moldova: regiunea separatistă Transnistria a cerut Moscovei să facă parte din Federaţia Rusă.