Student român în străinătate, eminent, vreau să revin în România. „Diploma nu este suficientă”

Circa 30% din cei 10.000 îşi doresc să revină în România. Motivele lor se învârt în jurul ideii de a construi lucruri pozitive pentru ţara care i-a pregătit iniţial. Problemele intervin atunci când mediul profesional de aici îi respinge. Sunt prea calificaţi sau pur şi simplu pregătirea lor nu se potriveşte cu cerinţele pieţei muncii de aici. „Diploma în sine nu este suficientă, oricât de valoroasă ar fi”, argumentează la Digi24 ministrul Culturii, Daniel Barbu.

3000 de studenţi, o dorinţă comună: revenirea în România

CV-urile lor trezesc admiraţia colegilor şi respectul comunităţii ştiinţifice. S-au născut în România, dar studiază în centre universitare prestigioase ca Princeton sau Cambridge. Nu au pierdut legătura cu ţara şi au de gând să revină în România pentru că, spun ei, sunt multe de făcut aici.

Trei dintre ei, invitaţii lui Luca Niculescu, sunt membri ai Ligii Studenţilor Români din Străinătate, organism care a organizat recent o seară specială la Bucureşti, o gală la care au fost oferite şi premii unor studenţi.

Cum trăiesc deocamdată „acolo”, care e raportul pe care îl au cu România, de ce ar vrea sa se întoarcă în România sau să rămână în ţările în care învaţă? Cum arată România văzută prin ochii studentului în străinătate? Răspund la „Imparţial” studenţii Maria Magdalena Manea, Gruia Bădescu şi Dan Nechita, alături de Daniel Barbu, ministrul Culturii, profesor la facultatea de ştiinţe politice a Universităţii Bucureşti şi multă vreme decan al acestei facultăţi.

Ministrul Culturii, Daniel Barbu, apreciază că 10.000 de studenţi români peste hotare este o cifră semnificativă, „care se apropie probabil de procentul celor din perioada interbelică”, respectiv tinerii care plecau la studii la Paris sau Viena, mai rar Berlin.

Gruia Bădescu (facultatea în SUA, masteratul la Londra, doctorat în derulare la Cambridge) a studiat arhitectura şi designul urban, iar acum cercetează cum se refac oraşele din punct de vedere arhitectural după ce au trecut printr-un război civil sau alte conflicte, în cadrul grupului de cercetare Conflict in Cities de la Universitatea Cambridge.

Citeşte şi Studenţii români excelează în străinătate

Crede că în România ultimilor ani domneşte nestingherit haosul urbanistic. Dincolo de arhitectură, văzută din afară, România pare un teren mişcător. Şi-a propus să schimbe înfăţişarea României, aşa că a lucrat în 2009 la Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al centrului Bucureştiului şi a creat un ONG pe dezvoltare locală. Spune că, atâta timp cât îi va păsa de această ţară, îşi va dori să revină.

Maria Magdalena Manea a absolvit Ştiinţe Politice în limba franceză la facultatea de profil din cadrul Universităţii Bucureşti şi a urmat cursurile Institutului de Studii Politice din Lyon. Este director de Cercetare în cadrul Ligii Studenţilor Români din Străinătate şi a coordonat şi redactat Smart Diaspora - o strategie multidimensională care să faciliteze revenirea în ţară a absolvenţilor români din străinătate, în scopul dezvoltării pe plan economic şi social.

Dan Nechita este cunoscut drept „strategul militar de la Washington”. Clujeanul a lucrat alături de specialiştii Institutului de Securitate Globală din Washington şi a făcut şi un stagiu de practică în jurnalism la postul de televiziune ABC News. Secretar general al Ligii Studenţilor Români din Străinătate, el a reuşit să obţină bursa „Jack Kent Cooke”, în valoare de 30.000 de dolari pe an, care se acordă studenţilor cu rezultate excepţionale.

„Diploma în sine, oricât de valoroasă ar fi, nu este suficientă”

El apreciază că circa 30% dintre studenţii care studiază afară intenţionează să revină şi să rămână în România. Mulţi dintre ei vor să revină având în spate ceva sigur în ţara de adopţie temporară, mai spune Dan Nechita.

Este motivul pentru care chestiunea oportunităţilor profesionale din ţară trebuie îmbunătăţită, subliniază Maria Magdalena Manea.

În acest scop „a existat un program nu foarte complex, în vremea guvernării Năstase”, spune ministrul Daniel Barbu. Nu complex ca şi programul Smart Diaspora, la prima vedere.

Dar „diploma în sine, oricât de valoroasă ar fi, nu este suficientă. Acest criteriu nu funcţionează niciodată singur, ci împreună cu o sumedenie de alte procedee şi cutume, care fac ca inserţia unui asemenea titular de diplomă de prestigiu (în România) să nu fie foarte uşoară sau evidentă din primul moment. În general, carierele se fac greu şi carierele cer prezenţă”, afirmă oficialul. „Internshipul suplineşte absenţa studentului din România”, adaugă Daniel Barbu.

Comunitatea de români „nu este unită”

Dan Nechita împărtăşeşte experienţa sa de român în SUA, în paralelă cu experienţa europeană la nivel de comunităţi: „Una dintre probleme în Europa este că, deşi comunităţile de studenţi încep să fie unite, comunitatea de români ca diasporă, dincolo de cea a studenţilor, nu este unită. În SUA, comunităţile sunt mici şi de regulă bine văzute. Cred că asta se poate corecta şi în Europa, prin românii care pot ieşi în faţă şi care să nu plece capul atunci când arată paşaportul.”

Maria Magdalena Manea a completat cu experienţa sa de bursier Erasmus în Franţa, ce-i drept mai veche, mai exact din 2007: „Studenţii erau trataţi la fel în mediul academic dar, în spaţiul social, românii erau priviţi cu oarecare reticenţă. (Ceilalţi) erau foarte politicoşi cu noi, ne vorbeau frumos, dar acolo se termina totul. Nu eram niciodată invitaţi undeva.”