Schimb dur de replici între Merkel şi Orban la prima lor întâlnire după trei ani
Angela Merkel şi-a afişat în mod clar dezacordul cu Viktor Orban pe tema migranţilor şi a pledat în favoarea unei datorii ”de umanitate”, în momentul în care este acuzată că a cedat adepţilor liniei dure în Europa, relatează AFP.
„Ne vom proteja frontierele externe” în UE, „însă nu cu obiectivul de a ne închide şi de a vorbi numai despre închidere şi despre un fel de fortăreaţă”, a declarat pentru presă cancelarul german, care l-a primit pe omologul său ungar - pentru prima oară în ultimii trei ani.
Ea a invocat „divergenţe” pe subiectul migraţiei cu Orban.
„Umanitatea este sufletul Europei, iar acest suflet, dacă vrem să-l conservăm (...), atunci Europa nu poate pur şi simplu să se taie de neajutorare şi de suferinţă” şi să se baricadeze într-o „fortăreaţă”, a subliniat Merkel.
Ea s-a adresat, spunând aceasta, atât lui Orban, care se afla lângă ea şi cu care s-a aflat adesea în conflict din 2015 pe tema migranţilor, cât şi celor care, în prezent, o acuză că a renunţat definitiv la politica sa generoasă de primire de refugiaţi şi că s-a raliat, constrânsă, poziţiei susţinătorilor fermităţii în Europa.
IMPORTAREA „RĂULUI”
Viktor Orban nu a apreciat deloc „lecţia” pe care a primit-o.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Noi credem că ajutăm în mod umanitar prin faptul că nu se mai produc chemări” ale migranţilor, i-a replicat el.
În opinia sa, „singura soluţie” este „închiderea frontierelor” şi „să nu mai fie primiţi cei care aduc răul” în Europa.
„Noi nu vrem să importăm probleme”, a adăugat el, referindu-se la cancelar.
Orban a invitat totodată Berlinul să fie mai recunoscător Ungariei, care îşi supraveghează în mod strict frontiera de sud cu Croaţia şi Serbia, pentru că, „altfel, 4.000 până la 5.000 de refugiaţi vor veni în Germania zilnic. Asta este solidaritate”.
Cei doi lideri au încarnat mult timp, la nivel european, polii opuşi ai politicii azilului - voinţa de a primi, pe de o parte, refuzul intransigent al migraţiei, de cealaltă - în numele valorilor creştine ale Europei.
Însă, în pofida schimbului de replici dur de joi, la Berlin, Germania şi-a schimbat tonul, şi-a înăsprit în mod treptat politica în domeniul migraţiei şi s-a apropiat - de facto - de adepţii unei linii dure.
Linia dură a lui Orban cu privire la migraţie este de-acum majoritară în Europa, după venirea la putere a extremei drepte în Austria şi în Italia, şi prin ascensiunea ei în alte ţări ca Germania însăşi.
Într-un interviu recent, cancelarul i-a adus un omagiu - din vârful buzelor - premierului ungar, care, „într-un anumit fel, a făcut treaba pentru noi” prin controale foarte stricte, după ce încă-l mai critica în 2016, din cauză că a închis „ruta Balcanilor”, pe unde a venit cea mai mare parte a migranţilor, din Grecia, către nordul Europei.
Summitul european consacrat săptămâna trecută migraţiei, catalogat drept „un imens succes” de către Orban, a constituit o formă de consacrare a tezelor sale - Europa a pus accentul asupra unei consoloidări a controlului la frontieră.
„ORBANIZAREA” LUI MERKEL
Merkel a fost nevoită totodată să renunţe defintiv la proiectul cotelor de rapartizare a solicitanţilor de azil în UE, mai ales în faţa opoziţiei unor ţări din Europa Centrală şi de Est.
Orban „este cel care-i dictează condiţiile” cancelarului, analiza recent revista germană Der Spiegel, care vorbeşte despre „orbanizarea” lui Merkel.
Şefa Guvernului german a fost nevoită să-şi îngroape definitiv, săptămâna aceasta, politica generoasă de primire lansată în 2015, sub presiunea aripii drepte a coaliţiei sale guvernamentale, care ameninţa că altfel o va părăsi.
Cancelarul a acceptat ca migranţii deja înregistraţi în alte state membre UE să fie plasaţi în centre de tranzit, la frontiera germană, iar apoi expulzaţi către statul în care au intrat în UE, prin intermediul unor acorduri bilaterale cu ţările vizate.
Ea a cedat astfel în faţa ministrului său de Interne Horst Seehofer, care depune de-acum eforturi să negocieze cu Austria şi Italia punerea în aplicare a planului - care se anunţă o sarcină foarte complicată.
Sursa: News.ro
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
