Rusia, acuzată că „dezbină și cucerește” Europa prin propagandă și dezinformare pe Internet
Referendumul despre independenţă din Catalonia, la fel ca toate alegerile care au avut loc anul acesta în Europa, a fost marcat de propagandă, dezinformare şi stiri false propagate pe Internet. Suspiciunile merg, din nou, spre Rusia, pentru că majoritatea mesajelor de acest fel provin de la conturi din această ţară sau care susţin politica Moscovei. O politică despe care mulţi analişti spun că, în relaţia cu Europa, funcţionează pe principiul „dezbină şi cucereşte”. Iar campania derulată online e un instrument eficient, care provoacă teamă, neîncredere şi care poate amplifica instabilitatea într-o regiune sau ţară confruntată deja cu probleme. În Dosarul Internaţional din această emisiune Cosmin Prelipceanu analizează acest fenomen alături de invitații săi și începe cu cel mai recent exemplu: referendumul din Catalonia.
Referendumul din Catalonia s-a desfăşurat şi pe Internet. E normal să fie aşa, dar grupurile care monitorizează postările, au tras un semnal de alarmă. Cu 48 de ore înainte de începerea votului, activitatea reţelelor pro-ruse în social media a crescut, potrivit cotidianului El Pais, cu 2000%. Vorbim strict de mesaje referitoare la criza catalana, apărute în special pe Twitter. Astfel, platformele online au fost spaţiu de manevră nu pentru informare, ci pentru dezinformare. El Pais scrie că mesajele menite să amplifice starea de tensiune nu s-au regăsit doar pe conturi care au legături cu Rusia, ci şi pe paginile unor adepţi ai teoriilor conspiraţioniste din Statele Unite. Un exemplu concret: un astfel de individ a distribuit informații false despre situaţia din Catalonia, anunţând că 700 de primari ar fi fost arestaţi, iar guvernul de la Madrid ar pregăti o invazie a Cataloniei.
Referendumul despre independenţă din Catalonia, declarat ilegal de Curtea Constituţională a Spaniei, a fost intens promovat şi susţinut prin conturi anonime de Twitter, cunoscute pentru retorica anti-Uniunea Europeană şi care au un număr mare de urmăritori online. Astfel, mesajele lor s-au răspândit rapid şi exponenţial. Unele puneau semnul egal între situaţia din Catalonia şi ceea ce s-a întâmplat în Crimeea în 2014. Atunci Rusia a anexat ilegal Peninsula, sub pretextul unui referendum prin care oamenii ar fi ales ruperea de Ucraina şi alipirea la Rusia.
Bret Schafer, analist German Marshall Fund a declarat pentru El Pais: „Acest lucru nu înseamnă că Rusia îşi doreşte cu orice preţ ca regiunea Cataloniei să fie independentă. Scopul fundamental este să provoace dezbinare pentru ca, încet, să submineze democraţia şi instituţiile Europei.”
Maşinăria de propagandă şi dezinformare a funcţionat, deci, şi în cazul referendumului de duminică din Catalonia. Cu informaţii complet false. A fost cazul unor fotografii cu oameni cu feţele însângerate, care au circulat pe Internet ca fiind victime ale confruntărilor de duminică din Barcelona. În realitate, erau fotografii vechi de cinci ani, din timpul altor proteste. O altă strategie a fost exagerarea unor evenimente reale sau combinarea unor informaţii adevărate cu detalii false, pentru a crea povestea şi efectul dorit. Scopul imediat: menţinerea stării de tensiune şi dezbinare. Scopul pe termen mediu: discreditarea sistemului politic şi a instituţiilor naţionale din Spania. Scopul pe termen lung: compromiterea sistemului democratic din statele occidentale.
Altfel spus, nu e vorba doar de Spania. Sau de Franţa şi Germania, unde anul acesta au avut loc alegeri, iar scrutinul a fost marcat de dezinformare şi fake news. E vizat Occidentul. În Statele Unite, au fost deschise trei anchete după alegerile prezidenţiale de anul trecut. Şi toate elementele par să indice faptul că Rusia a declanşat acest război hibrid prin campanii specifice de discreditare, lansate în momente cheie, din punct de vedere politic.
La sfârşitul lunii trecute, trustul american media Politico a organizat, la ONU, o dezbatere cu experţi din domeniul securităţii, din Statele Unite şi din Europa. Provocarea adresată acestora: să spună ce cred despre Rusia şi interacţiunea ei cu Occidentul. Concluzia, pe scurt:
„Vladimir Putin lucrează la subminarea instituţiilor occidentale şi seamănă neîncredere în societăţile occidentale. Aceste eforturi nu urmăresc neapărat ca anumite persoane să câştige sau să piardă alegeri, ci mai degrabă să arate că Occidentul e slab şi nefuncţional. Şi, prin comparaţie, să întărească puterea şi legitimitatea Rusiei. Pentru ca Putin să-i ţină pe ruşi sub regimul său autocratic, trebuie să le demonstreze că libertăţile oamenilor din Berlin, Londra sau Washington nu merită să fie invidiate.” (Sursa: Politico)
Mai există şi oportuniştii ştirilor false. Tineri, mai ales din ţări sărace, care au găsit o nouă interpretare a visului american. Una în care se îmbogăţesc peste noapte din site-uri care compilează informaţii reale, ştiri trunchiate şi minciuni uluitoare. O anchetă realizată de siteul BuzzFeed imediat după alegerile prezidenţiale din Statele Unite a descoperit că peste 140 de pagini pline cu ştiri false, accesate intens de americani în timpul campaniei, îşi aveau originea într-un oraş din Macedonia. O echipă CNN a mers acolo, pentru a-i căuta pe oamenii din spatele industriei ştirilor false. I-a găsit pregătindu-se deja de următoarele alegeri prezidenţiale americane!
Ferit, printre dealurile fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, e micul oraş Veles. Un loc la multe mii de kilometri de Washington, dar ale cărui voci răsună în toată America.
Hillary Clinton: „Aşa-zisele ştiri false pot avea cosecinţe în lumea reală...”
Donald Trump: „Să ne luptăm cu ştirile false... Sunt false, o făcătură”.
Hillary Clinton: „...Propagandă falsă...”
„Tot aud că industria ştirilor false valorează milioane de dolari. Dar, când mă plimb pe aici, e cât se poate de clar că nu e un oraş pavat cu aur”, spune edilul din Veles.
Primarul localităţii nu se fereşte să vorbească despre cât de dezvoltată e această industrie: „Proprietarul clădirii pe care stăm noi acum face şi el ştiri de felul acesta (false, n.r.). E o metodă de a câştiga bani foarte repede. E ca visul american”.
Proprietarii de site-uri fac bani din publicitate. Platforme precum Google AdSense pun anunţuri pe site-urile lor. Fiecare vizualizare a unei pagini aduce o fracţiune dintr-un cent. După cum vă puteţi imagina, se adună repede, odată ce sunt sute de mii de click-uri. Pe urmă, pentru a stimula traficul, producătorii de ştiri false se folosesc de Facebook. Postează, în comunităţile de fani, linkuri la articolele lor. De multe ori, fac asta prin intermediul unor profile false. Totul, în speranţa că acel conţinut se va viraliza.
Realizator de fake news: Dacă faci tu un profil de Facebook, Facebook o să-l dea jos în următoarele 24 de ore.
Reporter: Cum ocoleşti această problemă?
Realizator de fake news: Mergi şi cumperi profile reale de la puşti. Pe urmă, schimbăm numele în unele americane.
Reporter: Deci profilele sunt reale, există?
Realizator de fake news: Da, da.
Reporter: Şi voi doar le schimbaţi numele în unele americane.
Realizator de fake news: Sunt copii, n-au avut doi euro în viaţa lor. Le dai doi euro, iar ei îţi dau profilul lor. Totul e despre bani!
Jurnaliștii sunt duşi cu maşina în afara centrului oraşului, într-o zonă industrială - totul, pentru a proteja identitatea unui bărbat care spune despre el că e unul dintre pionierii ştirilor false din Veles.
Reporter: A venit Mihai. S-a conectat. Observ că nu e numele tău. E profilul altcuiva.
Realizator de fake news: Facem asta tot timpul. Numere false, conturi false, pentru a putea ajunge la tot mai mulţi oameni.
Reporter: Acum, eşti Jesica. Mulţi oameni comentează, mulţi redistribuie, în timp ce noi vorbim aici, mulţi apreciază postările tale. La ce lucrezi acum, ce ai în faţă?
Realizator de fake news: Scopul meu principal e să pregătesc un site cum am avut înainte. Să fie gata pentru următoarele alegeri.
Reporter: Alegeri americane.
Realizator de fake news: Da.
Reporter: Nu ştii dacă e adevărat sau nu (conţinutul, n.r.)?
Realizator de fake news: Nu ştiu şi nu-mi pasă, pentru că oamenii citesc. Chiar dacă doar deschid pagina, eu primesc bani. Pot să vă spun câţi bani câştigam într-o zi: undeva între 2.000 şi 2.500 de dolari.
Reporter: Eşti mândru de ceea ce ai obţinut?
Realizator de fake news: La 22 de ani, câştigam mai mult decât va câştiga altcineva toată viaţa lui, cu standardele pe care le avem în ţara mea. Deci, da, sunt mândru.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
