Reportaj Digi24 la Berlin. Viața romilor care au speriat Vestul
Autoritățile germane sunt mult mai atente cu limbajul. Au programe de integrare pentru imigranții adulți și cursuri de limbă germană la școală pentru copiii acestora.
„În Germania nu vorbim despre etnii. Noi vorbim de români și de bulgari. Știm însă din experiență că este vorba de romi pentru că așa își spun ei. Avem spre exemplu romi dintr-o localitate de lângă București (Fântânele - n.r.). O treime din romii de acolo s-au mutat aici”, spune Cordula Simons, reprezentant primăria Neukoelln, un cartier din Berlin.
Poveștile românilor sunt de-a dreptul impresionante. Ele conving chiar și autoritățile germane să le dea un ajutor cetățenilor săraci veniți din estul Europei. Ce spune un lcoalnic din Fântânele, de lângă București, ajuns la Berlin?
„În România nu aveam niciun drept. Aici avem drepturi, avem social. Cât este socialul? În jur la 500-600 de euro”, spune unul dintre ei.
„De multe ori ne spun: Ne dorim un viitor mai bun pentru copiii noștri. Nu rar ne spun că sunt discriminați în țara lor. O femeie m-a impresionat spunând: Doamnă Simon, dacă eu și cei cinci copii trăim cu două felii de pâine pe zi, mai multe săptămâni de-a rândul, vreau sa-mi pot hrăni familia”, spune Cordula Simons, reprezentant primăria Neukoelln din Berlin.
Cum sunt văzuți în comunitate
Vecinii romilor veniți din România nu sunt la fel de toleranți. Se feresc să vorbească deschis în fața camerelor.
„Imobilul a fost renovat, dar deja au și murdărit și peste tot este mizerie”, explică unul dintre vecinii lor.
„Și noi locuim aici, dar sunt mulți români, bulgari și ne fac tot felul de probleme. Noaptea nu putem dormi. Noaptea până la trei, patru fac galăgie. Nu dorm, nu muncesc. E o catastrofă. Mergeți acolo și deschideți ușa să vedeți”, detaliază un rezident turc.
„Față de România ducem un trai mai bun, ăsta e adevărul. În România nu ai cu ce să te mai descurci. Aici de bine, de rău, te mai descurci. Mai merge munca”, spune unul dintre cei stabiliți în Berlin.
„Copiii merg la școală, s-au integrat bine. Probleme nu sunt. Au fost la început, că ziceau românii, românii că peste tot ce fac românii, dar apoi totul a fost bine”, mărturisește un altul.
„Nu putem să zicem nimic. Problema este că mereu circulă în grupuri, nu merg niciodată singuri, ci câte douăzeci și normal că fac zgomot. Dacă conștientizează că așa nu merge în Germania și se adaptează, nu vor exista probleme”, este de părere Hellena Schaeffer, locatar în Neukoelln.
„Merg mereu în gașcă, cei mai mulți dintre locatari îi ocolesc pentru că le este frică. Sunt câte unii care murdăresc îngrozitor trotoarul chiar în fața caselor, iar acest lucru ne displace. Marea problemă este că nu știu limba germană. Cine ar trebui să rezolve problema? Un om sau doar un grup nu poate rezolva problema. Trebuie găsită o rezolvare politică”, spune ea.
Care sunt propunerile de soluții
O soluție politică promit pe șleau doar politicienii extremei. Partidul eurosceptic Alternativa pentru Germania vrea să pună România și Bulgaria la plată pentru săracii lor.
„Nu se poate să avem un val de imigranți care vin aici doar ca să trăiască de pe urma ajutoarelor noastre sociale. Pentru acești oameni trebuie să plătească țara de origine. Dacă primește aici cineva ajutor social, atunci banii ar trebui să vină din Bulgaria sau din România”, spune Alexander Gauland, de la Alternativa pentru Germania.
Doar în cartierul Neukoelln din Berlin sunt înregistrați peste 5.000 de bulgari și aproape patru mii de români. Acestea sunt cifrele oficiale. Cele reale sunt, însă, mult mai mari.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
