Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a declarat, luni, că cetățenii europeni se așteaptă la un acord privind bugetul UE în care să le fie îndeplinite cerințele într-un „moment istoric”. Acesta a transmis că Legislativul european este îngrijorat de pierderea în viitor a „solidarității europene”. Sassoli, parte a grupului Social Democrat din Parlament, susține nevoia de măsuri care să asigure „apărarea eficientă a statului de drept” și „încetarea rabaturilor”, pentru ca instituția pe care o conduce să își dea acordul pe buget.
„După zile de discuții, cetățenii europeni se așteaptă la un acord care se ridică la așteptările acestui moment istoric. Suntem îngrijorați de un viitor în care solidaritatea europeană și metoda Comunitară se vor pierde. Parlamentul European și-a stabilit prioritățile și se așteaptă ca acestea să fie îndeplinite. Cadrul financiar multianual trebuie să facă față principalelor provocări cu care se confruntă Europa pe termen mediu, precum Pactul Verde, digitalizarea, rezistența economică, și lupta împotriva inechităților.
Este o nevoie imediată de resurse proprii. Avem, de asemenea, nevoie de măsuri care să asigure apărarea eficientă a statului de drept. Mai mult, Parlamentul a cerut în repetate rânduri să înceteze rabaturile. Dacă aceste condiții nu sunt suficient îndeplinite, Parlamentul European nu își va da acordul. COVID-19 este încă aici și vedem noi focare în Europa. Mai mult ca niciodată este nevoie să acționăm rapid și curajos”, a declarat David Sassoli într-un comunicat emis în timpul negocierilor liderilor europeni pe bugetul UE din perioada 2021-2027.
Liderii celor 27 de state membre reiau luni la ora 17:00 discuţiile asupra fondului de redresare şi bugetului multianual, potrivit Agerpres. Comisia Europeană a propus ca fondul de redresare să fie prevăzut cu 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde să fie accesate de statele membre ca granturi nerambursabile şi restul de 250 de miliarde ca împrumuturi, iar pentru bugetul multianual pentru următorii şapte ani propunerea executivului comunitar este 1.100 de miliarde de euro.
Dar mai multe state austere - Austria, Olanda, Suedia şi Danemarca - cer diminuarea acestor sume şi creşterea ponderii împrumuturilor în raport cu granturile în fondul de redresare de care, conform criteriilor propuse de Comisie, urmează să beneficieze mai ales statele din Sud (Italia, Spania). Statele din Nord le reproşează acestora din urmă lipsa de rigoare bugetară.
Președintele Consiliului European urmează să prezinte o nouă propunere de buget
Pentru a atenua divergenţele şi a permite încheierea unui acord, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, este aşteptat să prezinte luni o nouă propunere de compromis, după ce ultima sa propunere, prezentată sâmbătă, prevedea reducerea cu 50 de miliarde de euro a granturilor din fondul de redresare şi creşterea cu aceeaşi sumă a creditelor. Conform mai multor surse, el ar urma să propună luni scăderea granturilor până la 390 de miliarde de euro (faţă de 500 de miliarde cât a propus Comisia), suma cu care ar scădea granturile urmând să se regăsească în creşterea creditelor.
Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron s-au arătat încrezători că în a patra zi de negocieri se va ajunge la un compromis, admiţând însă că acesta este în continuare dificil.
''Noaptea trecută, după lungi negocieri, am găsit un cadru pentru un posibil acord. Este un pas înainte şi ne dă speranţa că un acord poate fi obţinut astăzi'', a spus Merkel luni la prânz, potrivit AFP.
''Avem aici un spirit de compromis, au fost momente foarte tensionate şi momente care fără îndoială vor fi în continuare foarte dificile'', a afirmat la rândul său Emmanuel Macron. Vorbind despre propunerea de compromis aşteptată din partea lui Charles Michel, preşedintele francez a spus că aceasta ''trebuie să menţină ambiţia pentru marile noastre politici europene de viitor, mai ales politica climatică, suveranitatea europeană, sectorul digital sau tinerii şi ambiţia pentru planul de relansare''.
Pentru crearea fondului de redresare, statele membre trebuie să depăşească divergenţele ce privesc sumele alocate planului, durata acestuia, raportul între împrumuturi şi subvenţii, criteriile de repartiţie a acestora între state, modalităţile de rambursare a sumelor din acest fond şi problema condiţionalităţii, respectiv reformele cerute în schimbul accesării banilor. Comisia Europeană consideră că accesarea sumelor prevăzute în fondul de redresare trebuie condiţionată de reforme economice corelate în special cu agenda europeană privind mediul şi digitalizarea.
Redactor: Alexandru Costea
