INTERVIU. Preşedinta Croaţiei, Kolinda Grabar Kitarovic: „Noi respectăm Rusia ca putere mondială”
Zona de sud-est a Europei devine tot mai importantă pentru Uniunea Europeană. Practic, în fostele ţări comuniste care sunt acum membre ale blocului comunitar, sentimentul proeuropean este mai puternic în rândul populaţiei decât în ţările din vest. Preşedintele Croaţiei, doamna Kolinda Grabar Kitarovic, vorbeşte la Digi24 pe larg despre şansa pe care regiunea noastră o are acum într-o Europă care se transformă. „În cazul României, în ciuda faptului că aţi îndeplinit criteriile tehnice pentru integrarea în regimul Schengen, decizia politică încă nu a fost luată. Acest lucru duce la deziluzie în rândul populaţiei şi la apariţia îndoielii legate de proiectul european”, a declarat preşedintele Croaţiei, doamna Kolinda Grabar Kitarovic, într-un interviu exclusiv acordat Cristinei Cileacu, în care, între altele, și-a expus și punctul de vedere în legătură cu Balcanii de Vest și relația cu Rusia.
Cristina Cileacu: Dnă preşedinte Kolinda Grabar Kitarović, bine aţi venit la „Paşaport diplomatic”!
Kolinda Grabar Kitarovic: Mulţumesc foarte mult.
Cristina Cileacu: V-aţi întâlnit cu preşedintele Klaus Iohannis, vă rog să împărtăşiţi cu publicul nostru subiectele dialogului dumneavoastră.
Kolinda Grabar Kitarovic: Am discutat foarte multe subiecte împreună cu preşedintele Iohannis. În primul rând, am vorbit, bineînţeles, despre relaţiile bilaterale între Croaţia şi România, anul acesta sărbătorim 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între ţările noastre. Sunt excelente, fără probleme, cu toate acestea am concluzionat că este încă loc pentru extinderea relaţiilor şi cel mai mult în domeniul economic, al afacerilor. În al doilea rând, am discutat despre problemele regionale şi estul Uniunii Europene, dar şi despre sud-estul Europei.
Nu îmi place termenul Balcanii de Vest, chiar dacă respect faptul că foarte mulţi oameni sunt mândri să fie prieteni cu Balcanii, cred că acest termen are conotaţii negative la nivelul Uniunii Europene şi a creat o barieră psihologică în ceea ce priveşte consolidarea viitoare a Uniunii Europene, aşa că eu prefer să numesc această regiune sud-estul Europei.
Folosesc expresia „consolidarea Europei”, pentru că lărgire ar însemna că Europa se extinde în alte direcţii, dar sud-estul Europei este o parte naturală a Europei, care încă are probleme nerezolvate şi trebuie să încheiem procesele de integrare euroatlantică a vecinilor noştri şi acesta a fost unul dintre subiectele principale de discuţie. Bineînţeles, viitorul proiectului european, viitorul Uniunii Europene. Atât Croaţia, cât şi România cred că nu ar trebui să avem o Europă cu mai multe viteze sau cu mai multe niveluri sau una cu un centru şi o periferie. Toţi trebuie să avem aceleaşi şanse să ne dezvoltăm şi să participăm la politicile comune şi în cadrul instituţiilor Uniunii Europene.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Am discutat şi despre preşedinţia (n.r.- Consiliului European) pe care o va prelua România, vom fi parte a trio-ului, împreună cu Finlanda şi unul dintre subiectele agendei va fi cu siguranţă vecinătatea noastră. Dar şi o consolidare a politicilor tradiţionale ale Uniunii Europene, inclusiv coeziunea, fondurile structurale, dezvoltarea regională, care sunt în continuare foarte importante pentru ambele ţări ca să ajungem la standardele altor ţări din Uniunea Europeană.
Şi în cele din urmă, am vorbit despre Iniţiativa celor trei mări, care leagă Adriatica de Marea Baltică şi Marea Neagră. Următorul summit va avea loc la Bucureşti, anul viitor, deci am discutat despre cum putem întări intiţativa, cum putem pune anumite proiecte în practică înainte de summitul următor şi cum să avem mai multă coeziune nu doar în Europa Centrală, ci să conectăm Europa Centrală cu restul Uniunii Europene.
Cristina Cileacu: Europa se confruntă, la nivel general, cu un val naţionalist, inclusiv în ţara dvs şi a mea. În opinia dvs, cum se face că după eforturi atât de mari pentru a crea o Uniune Europeană, oamenii încă mai ajung la concluzia că le-ar fi mai bine pe cont propriu?
Kolinda Grabar Kitarovic: Sunt motive diverse pentru euroscepticism şi deziluzii legate de Uniunea Europeană, nu doar în ţările noastre, dar şi în alte ţări europene. Aş spune că de fapt, susţinerea pentru proiectul european este chiar mai mare în Republicile Croaţia, România şi în alte ţări din centrul Europei decât este în alte părţi din vestul Uniunii Europene. Ne amintim de timpurile diviziunii, ale gardurilor de sârmă, despărţiri, segregări, disipări şi fragmentări. Am îndepărtat acele ziduri, dar tot mai trebuie să lucrăm la construirea coeziunii. Cred că oamenii au fost dezamăgiţi în primul rând de procesele lungi pentru aderare, care presupuneau mai multe criterii de îndeplinit decât în primele valuri de aderare sau decât în rândul aderărilor individuale. În cazul României, în ciuda faptului că aţi îndeplinit criteriile tehnice pentru integrarea în regimul Schengen, decizia politică încă nu a fost luată. Acest lucru duce la deziluzie în rândul populaţiei şi la apariţia îndoielii legat de proiectul european. De aceea trebuie să lucrăm pentru a aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetăţeni şi în loc să ne concentrăm toate energiile în procese precum Brexit, care se întâmplă, din păcate, dar respectăm voinţa poporului britanic de a-şi alege propriul viitor, sunt multe zone în care trebuie să investim mai mult. În primul rând sunt angajarile în rândul populaţiei tinere, în ţara noastră şi în toată Uniunea Europeană. Croaţia de pildă are o problemă specială cu șomajul, cam 40% dintre tinerii noştri nu au un loc de muncă şi acesta este şi motivul pentru tendinţa demografică negativă pe care ţara noastră o experimentează. Oamenii migrează în alte părţi ale Uniunii Europene, în căutarea unui viitor mai bun, pentru mai multă stabilitate, prosperitate şi mai multă predictibilitate. Provocările pe care Uniuniea Europeană le are astăzi, mai ales terorismul, atacurile teroriste, care dau oamenilor sentimentul insecurităţii, cel puţin temporar, atunci când atacurile au loc, de vulnerabilitate, de incapacitate a guvernelor şi instituţiilor de a-i proteja. De asemenea, provoacă reacţii naţionaliste, xenofobe, care sunt în creştere la nivelul întregii Uniuni Europene.
În ceea ce priveşte Croaţia, nu aş spune că avem o problemă mare cu naţionalismul, dar avem grupuri marginale de stânga sau dreapta. Dar cred că se acordă prea mult spaţiu în media acestor mişcări marginale şi ajungem să avem impresia că aceasta este o chestiune de bază a societăţii, când de fapt este una marginală şi ar trebui să rămână ca atare, pentru că, dacă le dai mai multă atenţie, mai mult spaţiu să îşi promoveze ideile, vor câştiga mai multă susţinere. Aşa că eu cer responsabilitate din partea tuturor, inclusiv a media, când vorbim despre aceste evenimente pentru a judeca dacă sunt într-adevăr importante pentru procesul democratic sau sunt marginale.
În Croaţia, pe lângă această situaţie, avem relaţii regionale complexe şi probleme nerezolvate cu o parte dintre vecinii noştri. Şi cred că există impresia, în rândul anumitor vecini, că vor ajunge mai repede la Uniunea Europeană dacă încearcă să neutralizeze posibilitatea Croaţiei de a-i bloca în viitor, asta s-a mai întâmplat Croaţiei şi înainte, la fel şi Sloveniei, cu un stat membru care a adus o problemă bilaterală la masa negocierilor, atunci când nu era cazul. Se crede că dacă vor discredita Croaţia în acest fel, îşi vor asigura un fel de cale liberă sau o aderare mai uşoară la UE. Cu toate acestea este un proces foarte complex, care include îndeplinirea multor criterii. România le-a îndeplinit, Croaţia le-a îndeplinit, deşi tranziţia noastră continuă, dar noi cerem nici mai mult nici mai puţin de la vecinii noştri şi oricât de mult îi susţinem pe drumul lor spre obţinerea statutului de membru UE şi NATO, credem că îndeplinirea criteriilor este importantă pentru credibilitatea UE şi pentru societăţile lor, pentru a îmbunătăţi vieţile oamenilor, înainte de toate şi bineînţeles, pentru adâncirea şi întărirea proceselor democratice şi ale economiilor de piaţă.
Cristina Cileacu: Deci credeţi că Uniunea Europeană va primi noi membri în viitorul apropiat?
Kolinda Grabar Kitarovic: Nu cred că acest lucru se va întâmpla prea curând, desigur nu îmi place să lansez ipoteze şi în mod sigur fac parte dintre cei care susţin înlesnirea drumului european pentru vecinii noştri, pentru a fi mai vocali în sens retoric, dar şi pentru a fi mai hotărâţi în privinţa paşilor practici care vor fi luaţi. O parte dintre procese durează prea mult şi treburile neterminate ale Europei creează un vacuum care este susceptibil la influenţe din partea terţilor, care nu văd în mod necesar o Europă mai puternică şi mai sigură, ci au interese diferite. Prin ţinerea la distanţă a acestor ţări nu consolidăm proiectul european şi nu adăugăm putere Europei şi stabilitatea care este absolut necesară, aşa cum am văzut de atâtea ori în istorie.
Cristina Cileacu: Aţi spus că nu vă place termenul Balcani și respect acest lucru, dar trebuie să vă întreb. Țările noastre, România și Croaţia, se pot implica în rezolvarea tensiunilor din regiune?
Kolinda Grabar Kitarovic: Sper că da. Lucrăm cu Slovenia de exemplu în contextul preşedinţiei „Brdo - Brioni", unde stăm cu liderii ţărilor aspirante, ai ţărilor candidate şi cu alţi lideri europeni şi încercăm să avem un dialog pe subiecte specifice care ţin de regiune, dar avem nevoie şi de Uniunea Europeană să fie mai hotărâtă legat de viitorul ei şi al tuturor acestor ţări. Cu siguranţă România şi Croaţia pot ajuta politic, dar şi la nivel tehnic - prin schimb de informaţii, cu sfaturi practice legate de cum se pot continua negocierile etc. Desigur, depinde de aceste ţări să ceară ajutor, pentru că nu vrem să ne dominăm vecinii, dar suntem membri ai Uniunii Europene şi în ceea ce priveşte statele candidate, avem dreptul să discutăm ce se întâmplă în acele ţări şi cât de bine îndeplinesc criteriile de aderare. Este pur şi simplu realitatea procesului european, voi aţi trecut prin ea, noi la fel, şi o dată ce ai devenit stat membru al UE nu este simplu să întorci acea stare de fapt că acum chiar creezi politici, că ajuţi la constructia Uniunii Europene din interiorul ei.
Cristina Cileacu: Sau poţi să ieşi din Uniunea Europeană, precum partenerii noştri britanici. Credeţi că breşa care apare în Uniunea Europeană, prin Brexit, poate fi cumva completată cu ajutorul ţărilor din centrul şi estul Europei?
Kolinda Grabar Kitarovic: Marea Britanie, bineînţeles, regretăm foarte mult că au luat această decizie. Cred că UE ar fi cu siguranţă mai puternică cu Marea Britanie ca membru al său. Dar este decizia lor şi adevărul care contează este că Marea Britanie a avut întotdeauna o relaţie particulară cu restul Uniunii Europene şi a renunţat la anumite politici, inclusiv sistemul Schengen şi zona euro. A fost mereu o divergenţă între ceea ce Marea Britanie şi poporul britanic cred şi ceea ce cred alte ţări UE. Nu contează prea mult dacă au fost parte din grupul original sau de ţări care au aderat mai târziu. Nu cred că trebuie să umplem un gol, Marea Britanie va fi mereu acolo, o insulă pe coasta Europei, nu va naviga în altă parte, şi cred că vor fi bine integraţi cu Uniunea Europeană, este un altfel de viaţă şi a devenit realitate pentru ei.
Avem alte ţări precum Norvegia şi Elveţia sau Islanda care nu sunt ţări membre ale Uniunii Europene, dar de exemplu Norvegia şi Elveţia contribuie la bugetul UE, pentru că vor să folosească privilegiile şi oportunităţile pe care le oferă Uniunea Europeană, deşi nu sunt parte din grupul decizionar. Dar în mod sigur, consolidarea Uniunii Europene în sud-est va completa această zonă, acest proiect. Desigur, nu vom şti în viitor ce limite vor fi, după cum ştiţi eligibilitatea este definită pentru toate ţările europene care îndeplinesc standardele şi sunt dispuse să facă ceea ce trebuie pentru statutul de membru. Nu putem să prevedem care vor fi deciziile ţărilor pentru că noi credem în dreptul fiecărei ţări de a-şi lua decizii politice independente. Dar cu siguranţă, din nou, dacă UE şi Europa de Sud-Est vor întări flancul sud-estic, vor proteja Uniunea Europeană de influenţele şi provocările din est, sud-est şi sudul Europei şi cu siguranţă vor îndepărta acele probleme nerezolvate de atât de mult timp, care sunt ca o plagă asupra sud-estului Europei - ce la începutul anilor 1990 a erupt în războaie - ,unele dintre ele au rămas încă nerezolvate. Cred că aceasta aderare, odată ce toate ţările stau la aceeaşi masă şi sunt în stare să discute chestiuni înainte ca acestea să se transforme în probleme, este o premisă pentru pace, stabilitate şi prosperitate în această parte de lume.
Cristina Cileacu: Un proiect în această direcţie ar fi Iniţiativa celor trei mări. Va depăşi acest proiect ceea ce îşi propune Grupul de la Vişegrad?
Kolinda Grabar Kitarovic: Toate aceste procese sunt compatibile. Grupul V4 (n.r. grupul de la Vişegrad) are o formulă mai structurală decât cea a Iniţiativei celor trei mări. Această iniţiativă este o platformă informală. Nu ne pasă de un secretariat, de o ţară care să prezideze sau de un sediu, ne pasă de chestiuni specifice. Punem la dispoziţie această platformă, unde noi ca preşedinţi de stat discutăm la nivel înalt despre proiectele care vor contribui la coeziunea acestei părţi a Europei, care să o conecteze, în termeni de infrastructură, transport, digitalizare, infrastructură pentru energie, contact direct între oamenii de afaceri, pentru a contribui la coeziunea acestui spaţiu şi a Uniunii Europene şi la competitivitatea afacerilor noastre care ar trebui să ridice standardul de viaţă pentru toţi cetăţenii noştri. Cred că poate contribui la viitor, dacă ne uităm la propunerile de proiecte care s-au făcut la Varşovia în acest an, sunt 150 de proiecte care valorează aproape 45 de miliarde de euro. Ne uităm pentru anul viitor la un număr specific de proiecte prin care să putem demonstra cetăţenilor concretizarea acestora, să le punem în practică. Bineînţeles, pentru aceasta avem nevoie de implicarea guvernelor noastre, de agenţii, de camerele de comerţ şi sperăm că aşa vom stimula afacerile să colaboreze mai îndeaproape.
Cristina Cileacu: SUA şi Rusia încă se luptă să câştige controlul asupra anumitor părţi ale Europei. În ceea ce priveşte România este destul de clar, suntem cel mai puternic partener al SUA aici, în această parte din lume. Care este situaţia în cazul Croaţiei?
Kolinda Grabar Kitarovic: Croaţia este un stat membru UE şi NATO şi ne armonizăm cu toate aspectele politicii europene pentru externe şi de securitate, inclusiv în ceea ce priveşte relaţiile cu Federaţia Rusă. Desigur noi respectăm Rusia ca putere mondială, ca pe un actor puternic în relaţiile internaţionale şi credem în abordarea cu dublu sens. Pe de o parte, subliniem respectul pentru suveranitatea ţărilor şi integritate teritorială şi independenţa politică şi dreptul fiecărei ţări de a-şi alege aliaţii şi viitorul. Dar, pe de altă parte, trebuie să menţinem un dialog puternic cu Rusia, sunt multe chestiuni de interes comun pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii şi cu siguranţă Rusia are un rol important în sud-estul Europei, a fost implicată în procese de pace din regiune, este parte din Consiliul de implementare a păcii din Bosnia-Herţegovina, sunt şi legături puternice de afaceri, legături interculturale, respectăm şi faptul că Serbia, vecinul nostru, a ales să nu devină un membru al NATO şi că vor ca în acelaşi timp în care negociază cu UE să îşi întreţină şi relaţia cu Rusia, este de asemenea dreptul lor să facă asta. Cu siguranţă dialogul este cea mai bună cale să mergem mai departe.
Cristina Cileacu: Aţi participat împreună cu preşedintele Iohannis la un forum al oamenilor de afaceri. Despre ce este vorba?
Kolinda Grabar Kitarovic: Forumul de afaceri este despre paşi foarte concreţi pentru delegaţia de oameni de afaceri care mă însoţeşte în această vizită ca să discute cu partenerii lor români, să exploreze oportunităţile pentru afaceri comune, pentru contracte comune, sunt numeroase oportunităţi în industria de construcţii, în industria electronică, sectorul IT, industria apărării şi multe alte zone. Explorează oportunităţi de lucru comune, dar şi cu alte ţări din centrul şi estul Europei şi alte părţi din lume.
Cristina Cileacu: Dna preşedinte, vă mulţumesc pentru acest interviu în exclusivitate.
Kolinda Grabar Kitarovici: Vă mulţumesc şi eu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
