Poliția de frontieră din Croația este acuzată că arde îmbrăcăminte, telefoane mobile, pașapoarte și alte bunuri și documente confiscate de la solicitanții de azil care încearcă să intre în Uniunea Europeană. Există mărturii că migranții au fost bătuți și agresați sexual înainte de a fi trimiși abuziv înapoi în Bosnia, informează The Guardian.
Un raport care atestă fotografii cu bunuri arse, împreună cu mărturii despre agresiune sexuală și bătăi din partea poliției croate, trimis pentru The Guardian de către organizația umanitară No Name Kitchen (NNK), conține cele mai recente dovezi ale brutalității împotriva persoanelor care migrează la granițele UE.
În fiecare zi, mii de oameni din Asia de Sud, Orientul Mijlociu și Africa de Nord și, din ce în ce mai mult, China încearcă să traverseze Balcanii îndreptându-se spre UE. Există puține facilități, oamenii fiind nevoiți să petreacă cea mai mare parte a călătoriei dificile în tabere improvizate sau gări.
Mulți sunt opriți de poliția de frontieră croată și percheziționați, unii fiind însă chiar jefuiți și trimiși abuziv înapoi în Bosnia. Astfel de respingeri reprezintă o încălcare a dreptului internațional, care prevede că solicitanții de azil trebuie să aibă posibilitatea de a depune cererea de azil odată ce se află în granițele unei țări.
Ce a descoperit un ONG la granița dintre Bosnia și Croația
NKK a detaliat locațiile a opt „mormane de cenușă” mari unde ofițerii de poliție croați ar fi incinerat bunurile personale și documentele de care au nevoie imigranții pentru a solicita azil odată ce ajung în UE. Smartphone-urile arse ar putea conține, de asemenea, dovezi ale abuzurilor comise de poliția croată sub formă de videoclipuri și fotografii realizate de solicitanții de azil, spun reprezentanții NKK.
Organizația s-a deplasat la granița dintre Bosnia și Croația la sfârșitul anului 2023 și la începutul lui 2024 pentru a găsi dovezi pe care nu le verificase anterior și a identificat site-uri cu cărți de identitate, genți pe jumătate arse, sute de telefoane, pantofi, ochelari, documente oficiale guvernamentale, bani și alte obiecte de zi cu zi. De asemenea, a strâns mărturii despre presupuse violențe din partea poliției de frontieră.
În decembrie 2023, o femeie marocană însărcinată de 23 de ani a spus că a fost agresată sexual de ofițerii croați înainte ca polițiștii să-i ardă bunurile, împreună cu articolele altor membri ai grupului ei. Femeia, care călătorea cu soțul ei, o altă femeie și trei minori, a spus că un polițist de frontieră a supus-o unei percheziții invazive, inclusiv la organele genitale, și a amenințat-o că o violează.
Percheziția „a fost cel mai rău lucru care mi sa întâmplat”, a spus femeia. „Prefer să mă bată decât să mă cerceteze în acest fel.”
După ce grupul a fost eliberat de gardieni și a fugit înapoi în Bosnia, ea a spus că i-a văzut pe ofițeri arzând obiectele care le-au fost confiscate.
Potrivit unei alte mărturii, din noiembrie 2023, un grup de patru bărbați marocani ar fi fost bătuți de polițiști care apoi le-au ars bunurile. Poliția i-a forțat pe bărbați să meargă desculți peste cenușa fierbinte, amenințându-i cu bastoane. Potrivit NNK, bărbatul marocan care a povestit ce i s-a întâmplat a suferit arsuri la tălpile picioarelor.
Croația neagă acuzațiile că polițiștii ar abuza migranții
În ciuda mărturiilor lucrătorilor umanitari și ale jurnaliștilor, Croația a negat în mod constant că a respins solicitanții de azil și i-a trimis în Bosnia sau a folosit violența împotriva lor. NKK a făcut recent o prezentare raportorului special al ONU pentru tortură cu dovezile sale.
Un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne al Croației a declarat că are o „politică de toleranță zero pentru orice potențiale activități ilegale comise de personalul său” și că are un mecanism independent de supraveghere a comportamentului poliției.
În ceea ce privește mărturiile gravidei și grupului de bărbați marocani, purtătorul de cuvânt a spus: „Este total de neconceput ca un astfel de incident să aibă loc fără a fi raportat imediat poliției”.
Purtătorul de cuvânt a spus că deseori traficanții de persoane erau responsabili pentru violența și furtul la frontieră și că poliția a documentat „multe cazuri de revendicări fabricate”.
„În ceea ce privește afirmațiile conform cărora poliția croată ar arde obiecte pe care le-a confiscat migranților, dorim să vă anunțăm că, pentru a evita returnarea migranții uneori distrug articolele pe care le poartă cu ei și le aruncă atunci când încearcă să treacă ilegal frontiera”, a spus purtătorul de cuvânt.
În 2019, după luni de negare, într-un interviu acordat televiziunii elvețiene, președintele croat de atunci Kolinda Grabar-Kitarović a părut să admită aceste respingeri. Ea a recunoscut că poliția a folosit forța, dar a negat că ar fi fost acțiuni ilegale.
În același an, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că poliția croată a fost responsabilă pentru moartea unei fetițe afgane de șase ani, care împreună cu familia ei a fost forțată să se întoarcă în Serbia traversând șinele de tren. A fost lovită și ucisă de un tren.
Editor : M.I.
