E vorba de vize turistice, pe trei luni, dar acelaşi tip de viza a fost folosit şi de români când au plecat la muncă, odată cu apropierea de Uniunea Europeană.
Moldova va avea probleme financiare. Dincolo de Prut este o economie care depinde prea mult de remiteri, adică de banii trimişi de moldovenii plecaţi la muncă în străinătate. Remiterile sunt echivalentul a 25% din produsul intern brut. Serviciile reprezintă două treimi din PIB, ca în ţările dezvoltate.
E vorba practic de sectoare întreţinute cu bani de afară. Şi marea problema este că cea mai mare parte vin din Rusia.
Datele Băncii Centrale a Moldovei arată că din remiterile de aproape 1,2 miliarde de euro de anul trecut, 800 de milioane au ca origine Federaţia Rusă. Adică 68% din total.
Recent, Biroul de Imigraţie al Rusiei a dat interdicţie de pătrundere pe teritoriul ţării pentru 21.500 de molodveni, iar alţii 290.000 sunt incluşi într-o aşa-numită grupă de risc.
Oficial, în jur de 700.000 de moldoveni muncesc peste graniţă. Practic, Moscova taie accesul pe piaţa forţei sale de muncă.
Majoritatea moldovenilor plecaţi în Vest au paşapoarte româneşti. Le-au obţinut cei care demostrau că sunt descendenţii unor cetăţeni ai româniei interbelice. Însă sunt foatre mulţi oameni dincolo de Prut care nu au pașapoarte româneşti, etnici ruşi printre ei, care se pot trezi că nu mai pot munci în Rusia, acolo unde şi-au câştigat pâinea ani de zile. Era o destinaţie favorită şi pentru că nu existau baraje lingvistice. Vizele pentru Uniunea Europeană pot deschide piaţa muncii pentru aceşti oameni, chiar dacă ar munci la negru.
(Comentariu Business Club)