Video Klaus Iohannis, discurs în Parlamentul European: „Țara mea e probabil unul din cele mai bune exemple ale puterii transformatoare a UE”
Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit miercuri în plenul Parlamentului European, reunit în sesiune la Strasbourg, în cadrul dezbaterii „This is Europe”. Şeful statului a fost invitat de preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, să participe la această dezbatere. Șeful statului a vorbit despre susținerea Ucrainei, despre nevoia de extindere a Uniunii Europene, dar și despre asumarea rolului de „lider global” de către Uniunea Europeană.
ACTUALIZARE 13:35 Redăm în continuare discursul integral al președintelui Klaus Iohannis în Parlamentul European, transcris de Administrația Prezidențială:
Doamnă Președinte al Parlamentului European,
Distinși membri ai Parlamentului European,
Doamnelor și domnilor,
Este o onoare pentru mine să mă aflu astăzi în fața dumneavoastră.
Vă mulțumesc, doamnă Președinte Metsola, pentru că mi-ați oferit ocazia de a reveni în centrul democrației europene, la începutul unui an crucial pentru viitorul Uniunii Europene!
Ca și în urmă cu cinci ani, când m-am adresat plenului Parlamentului European, vreau să reafirm încrederea mea și a poporului român în valoarea acțiunii europene unite și solidare, în puterea incontestabilă a „unei singure Europe”.
Efectele pandemiei, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, conflictul din Orientul Mijlociu – toate acestea sunt numai câteva dintre evoluțiile dramatice care ne-au testat în ultimii ani nu doar capacitatea de răspuns, ci și atașamentul nostru sincer față de Uniune și față de valorile și principiile care ne țin împreună.
Doamnelor și domnilor,
Țara mea este probabil unul dintre cele mai bune exemple ale puterii transformatoare a Uniunii Europene. Aderarea ne-a adus beneficii indiscutabile și dintre cele mai concrete. Fondurile europene intrate în România de la momentul aderării ne-au permis să realizăm proiecte esențiale de infrastructură. Peste 600.000 de tineri români au participat la programul Erasmus, însușindu-și astfel modul de viață european.
Uniunea înseamnă un spațiu al siguranței, al protecției, al prosperității și al diversității.
Uniunea Europeană rămâne, prin excelență, un spațiu al liberei circulații. Ridicarea, în martie, a controalelor la frontierele aeriene și maritime trebuie urmată, în mod firesc, în cel mai scurt timp, de eliminarea controalelor la frontierele terestre. Doar astfel vom avea reflectarea corectă și concretă a contribuției pe care România o aduce la consolidarea securității întregii Uniuni Europene.
Doamnelor și domnilor,
Proiectul european necesită, zi de zi, atenție, efort, răbdare și onestitate, dacă vrem să trăim liberi, într-o Europă unită și prosperă.
România de astăzi este un promotor puternic al acțiunii coordonate, în spiritul valorilor europene.
Avem responsabilitatea de a susține o Europă care duce mai departe aceste principii şi valori, inclusiv către prietenii noștri din vecinătatea europeană care au ales modelul nostru de democrație și dezvoltare.
Iar o etapă-cheie a acestui proces o reprezintă chiar alegerile europene. Prioritățile pe care le vom defini împreună după aceste alegeri vor trebui să ne ajute să răspundem pragmatic la provocările prezentului şi să ne pregătească mai bine pentru provocările viitorului.
Distinși membri ai Parlamentului European,
Uniunea noastră se confruntă cu provocări geostrategice fără precedent. Viitorul nostru și cel al generațiilor viitoare depinde de fiecare decizie pe care o luăm acum.
La nivel global, ordinea internațională bazată pe reguli este contestată repetat. Rusia își continuă agresiunea împotriva Ucrainei.
În jurul Uniunii, instabilitatea și insecuritatea au atins niveluri alarmante. Conflictul deschis din Orientul Mijlociu, situația din Marea Roșie și evoluțiile îngrijorătoare din Sahel, toate acestea au un impact sistemic asupra propriei noastre securități.
Schimbările climatice, dificultățile economice și migrația ilegală continuă să genereze la rândul lor un impact negativ, sporind complexitatea dinamicii globale.
Pe lângă toate aceste provocări, asistăm la o criză a valorilor și, din ce constat, la o criză de încredere a publicului în instituțiile noastre.
Ne confruntăm, într-adevăr, cu o erodare a valorilor la nivelul Uniunii Europene, ceea ce alimentează percepția de declin pe care unii o au despre Europa sau, cel puțin, despre rolul de lider și rolul global al Europei.
De aceea, trebuie să facem mai mult pentru a promova sentimentul - și certitudinea - că facem parte cu toții din aceeași comunitate de valori, care trebuie protejată de fiecare dintre noi.
Stimați membri ai Parlamentului European,
Într-un astfel de moment crucial, ne stau în față întrebări fundamentale. Trebuie să le răspundem împreună, ca europeni, cu viziune, curaj și responsabilitate.
În primul rând, "Ce putem face și ce trebuie să facem ca Uniune?".
Provocările actuale ne împing spre o regândire transformatoare a acțiunilor noastre.
Ultimii ani au dovedit că acțiunea noastră comună, ca întreg, ca o adevărată Uniune, este esențială.
Unitatea noastră a fost testată în mod repetat și nu s-a clintit. Mai mult decât atât, aceasta a constituit o surpriză strategică pentru unii și ne-a adus avantaje tactice. Ar trebui să construim pe această bază.
În al doilea rând, dacă ne gândim mai departe, apare o altă întrebare crucială: "Ce putem face mai mult pe plan intern?".
Consolidarea rezilienței noastre interne este o condiție fundamentală pentru o Uniune mai puternică și pentru rolul său geopolitic sporit. Aceasta este poate cea mai complexă discuție.
Discuția include și necesitatea de a identifica cele mai bune strategii pentru a răspunde la amenințările hibride și pentru a spori funcționalitatea sistemelor democratice.
Înseamnă și dezvoltarea de politici sectoriale, precum tehnologia, inclusiv în ce privește inteligența artificială, combaterea schimbărilor climatice, stimularea competitivității prin producție industrială și lanțuri de aprovizionare durabile.
Am convingerea că succesul demersurilor în aceste domenii depinde de o Piață Unică puternică, ce poate oferi soluții la multe dintre problemele cu care ne confruntăm, încurajând creativitatea și dezvoltarea pe scară largă.
Noi, ca Uniune, luăm acum măsuri fără precedent pentru a ne îndepărta de o abordare reactivă în consolidarea rezilienței noastre interne.
Acționăm pentru consolidarea capacităților noastre interne, în domenii precum infrastructura, tranziția ecologică și digitală, reacția la situații de urgență și dezastre naturale, eficiența energetică și lanțurile de aprovizionare.
O altă linie evidentă de acțiune este aceea de a continua să sprijinim Ucraina.
Trebuie să fim alături de Ucraina și de poporul său. Am această convingere în pofida anumitor voci care invocă o "oboseală a solidarității" europene.
Apărarea democrației, a integrității teritoriale și a suveranității, precum și a ordinii internaționale bazate pe reguli nu poate fi supusă niciunei "oboseli".
România rămâne angajată în acest efort comun.
Suntem puternic implicați în sprijinirea Ucrainei, precum și a Republicii Moldova, intens afectată de criza din regiune.
De asemenea, trebuie să ne concentrăm mai departe asupra securității. Ne îndreptăm acum spre o planificare comună, pe termen lung, și spre o convergență sporită în domeniul securității și apărării europene.
Lucrăm în deplină complementaritate cu NATO și este într-adevăr timpul să ne îndeplinim ambițiile europene în ceea ce privește industria noastră de Apărare.
Stimați membri ai Parlamentului European,
Doresc să îmi exprim aprecierea pentru atașamentul puternic pe care acest For l-a avut mereu față de valorile fundamentale. Dar trebuie să fim conștienți cu privire la euroscepticismul în creștere.
Adepții săi pot ridica probleme care sunt în parte reale, dar dau soluții greșite și periculoase care ar putea arunca în criză societățile noastre. Prin urmare, este de datoria noastră comună să fim sinceri în comunicarea cu cetățenii europeni.
În al treilea rând, "Cum poate Uniunea să își proiecteze și mai mult atractivitatea în exterior?" Aceasta este o altă întrebare-cheie care trebuie abordată atunci când privim spre viitorul nostru. Cum putem rămâne atractivi ca Uniune?
Răspunsul este clar.
Extinderea familiei europene prin acceptarea de noi membri nu va face decât să consolideze Uniunea.
Deciziile istorice luate la Consiliul European din decembrie anul trecut cu privire la Republica Moldova și Ucraina, precum și cu privire la Bosnia și Herțegovina și Georgia, reprezintă o victorie pentru întreaga Uniune Europeană. Acest Parlament a sprijinit puternic acest obiectiv și vă mulțumesc pentru asta.
România - și eu personal – l-am susținut și l-am promovat intens. Și confirmă, cred, atractivitatea Uniunii într-o perioadă foarte dificilă, îi consolidează relevanța geopolitică și creează oportunități atât pentru statele membre, cât și pentru țările candidate.
Extinderea reprezintă o parte esențială a răspunsului nostru strategic la evoluțiile geopolitice și o investiție cheie într-o pace durabilă, în stabilitate și în democrație în Vecinătatea noastră.
În același timp, Uniunea Europeană trebuie să își asume un rol principal la nivel mondial în menținerea ordinii internaționale, ca o precondiție pentru păstrarea modului nostru de viață și a valorilor noastre. Ponderea economică a Uniunii Europene trebuie să fie reflectată de rolul său politic la nivel internațional.
Provocările cu care ne confruntăm sunt globale, iar unele dintre ele pot fi rezolvate doar prin promovarea relațiilor cu parteneri care au valori și interese similare. Asigurarea acestei rețele strategice de parteneriate reziliente ne va face mai puternici și mai competitivi pe termen lung.
De aceea, trebuie să ne intensificăm eforturile de deschidere la nivel mondial către Africa, Asia-Pacific și America Latină.
Și trebuie să consolidăm în continuare legătura transatlantică - acest aspect este crucial pentru succesul nostru!
Două ultime întrebări apar în reflecția noastră: "Dispunem de mijloacele necesare pentru a ne atinge obiectivele? Și care este calea de urmat, care este viitorul Uniunii?".
Uniunea dispune de instrumente juridice și instituționale pentru a-și atinge obiectivele, iar răspunsul la pandemie și la criza care a urmat este edificator în acest sens.
Dar este la fel de evident că trebuie să eficientizăm capacitatea noastră de luare a deciziilor. Trebuie să analizăm îndeaproape ce măsuri pot fi luate într-un context în care unii consideră că o eficiență reală a mecanismelor de luare a deciziilor este imposibilă fără redeschiderea Tratatelor, în timp ce alții exclud în mod radical această posibilitate.
Nu există nicio îndoială că măsuri precum cele discutate în legătură cu Votul cu Majoritate Calificată în domenii specifice ale politicii externe și de securitate pot fi luate fără redeschiderea Tratatelor.
Fără a exclude modificarea Tratatelor la un moment dat, trebuie să folosim toate posibilitățile disponibile în cadrul Tratatelor pentru un proces de luare a deciziilor mai ușor și mai rapid. România este pe deplin angajată în acest exercițiu.
Stimați membri ai Parlamentului European,
În pofida opiniilor unora, suntem mai puternici acum decât eram acum cinci ani. Am dat dovadă de o unitate remarcabilă în, probabil, cele mai dificile circumstanțe cu care a trebuit să ne confruntăm ca Uniune. Cu toate acestea, mai avem mult de lucru.
Construcția noastră europeană comună este, până la urmă, un proiect aflat în curs de desfășurare.
Așa cum afirma Jacques Delors, liderul european vizionar căruia i-am adus recent un omagiu, "Modelul european este în pericol dacă eliminăm principiul responsabilității personale". Prin urmare, dragi colegi, este responsabilitatea noastră comună de a face tot ce putem pentru toți cetățenii noștri.
Avem o responsabilitate specială față de tinerii noștri. Generațiile viitoare privesc spre noi cu speranță și optimism în vremuri volatile din punct de vedere geopolitic și marcate de dificultăți socio-economice. Viitorul Europei depinde de capacitatea Uniunii de a le oferi răspunsuri sincere și de a le livra rezultate concrete în ceea ce privește educația, sănătatea, prosperitatea, securitatea climatică și oportunitățile de angajare.
În urmă cu cinci ani, am adoptat Declarația de la Sibiu. Cele 10 angajamente asumate atunci sunt în continuare valabile.
Unitatea, solidaritatea, coeziunea, statul de drept - acestea continuă să se afle în centrul acțiunii noastre europene comune.
În ceea ce mă privește, voi rămâne, în eforturile mele viitoare, profund fidel acestor valori și principii - și sunt convins că acestea reprezintă baza pentru activitatea pe care o desfășurați și dumneavoastră aici, în Parlamentul European. Cred, de asemenea, că, împreună, putem menține Uniunea pe calea succesului, rămânând fideli viziunii noastre privind o Europă unită și mai puternică.
Vă mulțumesc.
ACTUALIZARE 12:20 Klaus Iohannis a luat cuvântul în plenul Parlamentului European. Principalele declarații:
Țara mea e probabil unul din cele mai bune exemple ale puterii transformatoare a Uniunii Europene
UE înseamnă un spațiu al siguranței, prosperității și diversității.
Eliminarea în martie a controalelor la frontierele aeriene și maritime trebuie urmaă de eliminarea controalelor la frontierele terestre.
Asistăm la o criză a valorilor și a încrederii publice în instituțiile noastre.
Unitatea noastră a fost pusă la încercare de multe ori.
Noi, ca Uniune, facem pași fără precedent, consolidându-ne rezilineța internă.
Trebuie să fim alături de Ucraina și de poporul său.
Apărarea suveranității și a regulilor internaționale nu poate obosi.
Euroscepticismul este în creștere.
Adepții săi pun probleme care uneori sunt corecte, dar soluțiile lor sunt greșite.
Cum putem rămâne atractivi ca Uniune?
Răspunsul e limpede: extinderea UE.
Acest Parlament a sprijinit cu tărie acest obiectiv.
UE trebuie să-și asume un rol de lider global pentru păstratrea valorilor noastre.
Provocările cu care ne confruntăm sunt globale.
Iată de ce avem nevoie să intensificăm extinderea noastră globală Africa, Asia-Pacific.
Trebuie să simplificăm mecanismele decizionale.
Votul prin majoritate calificată în anumite chestiuni poate fi introdus fără modificarea tratatelor.
Suntem mai puternici acum decât acum 5 ani.
Este răspunderea noastră comună să facem ce e mai bine pentru cetățenii noștri.
Generațiile viitoare sunt cu ochii pe noi.
Acum 5 ani am adoptat declarația de la Sibiu.
Cele 10 angajamente luate atunci rămân valabile.
Eu rămân loial acestor valori și principii.
ACTUALIZARE 12:20 Ședința Parlamentului European a început, a luat cuvântul președinta Roberta Metsola.
Știrea inițială
„Invitaţia transmisă preşedintelui Klaus Iohannis de a se adresa plenului Parlamentului European, într-un an crucial pentru viitorul Uniunii, inclusiv din perspectiva alegerilor europarlamentare şi a deciziilor majore care vor fi luate în următoarea perioadă, reflectă aprecierea legislativului european pentru rolul activ şi constructiv al preşedintelui României şi al ţării noastre de promotor al unui proiect european coeziv, solid, transparent şi aproape de cetăţean”, a transmis săptămâna trecută Administraţia Prezidenţială, potrivit Agerpres.
Şeful statului va prezenta, în plenul Parlamentului European, viziunea sa asupra soluţiilor la principalele provocări cu care se confruntă UE în prezent şi va pune accentul pe acţiunile comune care trebuie întreprinse pentru a apăra şi promova interesele cetăţenilor europeni, precum şi bunăstarea şi securitatea acestora, a mai arătat sursa citată.
Cu prilejul deplasării la Strasbourg, preşedintele Iohannis va avea şi consultări cu preşedintele Parlamentului European pe teme de actualitate de pe agenda UE şi privind priorităţile pentru anul 2024, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.
Cei doi oficiali vor avea convorbiri tete-a-tete şi vor susţine declaraţii de presă comune.
Şeful statului va avea şi o întrevedere cu europarlamentarii români.
Seria de dezbateri „This is Europe” din cadrul Parlamentului European a fost demarată în 2022, la scurt timp după declanşarea războiului împotriva Ucrainei. În perioada 2022 - 2023, s-au desfăşurat 12 astfel de reuniuni cu lideri europeni, scopul fiind acela de a reafirma valorile europene şi unitatea, de a consolida dezbaterea democratică pe teme de actualitate şi de a genera o viziune consistentă privind viitorul proiectului european.
În octombrie 2018, preşedintele României a susţinut un discurs în cadrul dezbaterii din plenul Parlamentului European privind viitorul Europei.
Editor : B.P.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
