INTERVIU. Ambasadorul Turciei la București: Nu există tortură sistematică în statul turc
Cristina Cileacu: După lovitura de stat din Turcia vedem că au loc epurări împotriva armatei, cadrelor universitare, jurnaliştilor şi aşa mai departe. De ce se întâmplă aceste lucruri?
Koray Ertas: În primul rând totul s-a făcut conform legilor din Turcia. Liderii noştri din toate sectoarele fac declaraţii clare că Turcia respectă toate normele legale şi toţi termenii legali, precum şi obligaţiile internaţionale. Nu se face nimic ilegal în acest proces. Şi aş vrea să subliniez aici un alt lucru important: este trist într-adevăr să vedem o parte dintre prietenii Turciei, în România, că vorbesc despre această lovitură de stat doar într-o exprimare simplă şi apoi vorbesc foarte mult despre ceea ce se întâmplă după lovitura de stat în Turcia. Turcia abia a scăpat de ameninţarea uriaşă la adresa democraţiei şi a ordinii sale constituţionale şi avem nevoie de susţinerea prietenilor, aliaţilor şi partenerilor noştri. Iar dacă această lovitură de stat ar fi fost reuşită, am fi vorbit despre o Turcie diferită, unde nu ar mai fi fost deloc democraţie. Ce încercăm acum să facem este să restabilim ordinea constituţională conform normelor legale.
Citiți și: EXCLUSIV. Turcia a pus cinci firme de avocatură pe urmele clericului Fetullah Gulen
Cristina Cileacu: O parte a democraţiei este reprezentată de jurnalism, iar jurnaliştii din Turcia sunt arestați. Iar una dintre principalele laturi ale acestei meserii este să spunem adevărul despre orice fel de subiect şi orice fel de oameni. Ar trebui să înţelegem că în Turcia ar trebui să fie doar un singur fel de media, prietenoasă cu regimul?
Koray Ertas: Bineînţeles că nu, această lovitură de stat este foarte aspru criticată de toată lumea în Turcia, de media din opoziţie la fel. Iar în acest moment, sunt critici foarte dure în media la adresa guvernului. Nu se pune problema de a fi sau nu în opoziţie cu guvernul, este vorba despre a fi sau nu un membru sau un simpatizant al unui grup religios terorist, pe care noi îl numim Fethu, este mişcarea gulenistă, cum ştiţi, deci toate aceste epurări sau suspendări din funcţie sunt legate de guleniştii care şi-au găsit în mod clandestin în instituţiile de stat sau fac aceste aşa-numite activităţi jurnalistice care susţin această lovitură de stat cumplită.
Cristina Cileacu: Hakan Șukur este un jucător de fotbal celebru şi el este de asemenea ameninţat cu patru ani de închisoare pentru că l-a insultat pe preşedinte.
Koray Ertas: Hakan Sukur este unul dintre cei mai cunoscuţi membri ai grupului Gulen, nu neagă acest lucru. Este un admirator puternic al lui Fethullah Gulen. Iar acum Fethullah Gulen este cea mai mare ameninţare pentru statul şi democraţia noastră, aşa că oricine lucrează cu guleniştii este de asemenea o ameninţare pentru ordinea noastră instituţională. Am văzut foarte bine, pe 15 iulie, cât de periculoşi sunt aceşti oameni. Au folosit mai mult de 30 de avioane, 30 de elicoptere, au ucis civili, au bombardat parlamentul, iar toţi aceşti membri sunt coordonaţi de Fethullah Gulen însuşi, aşa că oricine încă îl mai susţine pe Fethullah Gulen va plăti din păcate acelaşi preţ.
Citiți și: TURCIA | Ce vrea să facă Erdogan cu armata după lovitura de stat eșuată
Cristina Cileacu: Mişcarea lui Fethullah Gulen a fost numită organizaţie teroristă. Pe ce baze?
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Koray Ertas: Pentru că mărturiile recente ale tuturor acestor participanţi la lovitura de stat arată clar că au primit ordinele de la Gulen. De asemenea, Statul Suprem Major, care au fost împotriva loviturii de stat a arătat clar că în noaptea loviturii de stat a fost rugat de generalii pucişti să vorbească la telefon direct cu Fethullah Gulen. Deci Fethullah Gulen a convins generalii importanţi să ia parte la lovitura de stat. Sunt mai multe dovezi concrete şi naţiunea turcă, după deja la mai mult de o săptămână de la eveniment, urmăreşte şocată ce se întâmplă cu toate aceste dovezi clare, că lovitura de stat a fost condusă şi comandată de Fethullah Gulen şi susţinătorii lui.
Cristina Cileacu: Constituţia Turciei urmează să fie schimbată. De ce este necesară această schimbare?
Koray Ertas: Schimbarea Constituţiei Turciei este agreată de toate partidele de opoziţie şi de guvern, nu este decizia unui anume partid politic. Cum am spus, prietenii noştri pierd din vedere un lucru important, acela că toată lumea este împotriva acestei lovituri de stat pe care au dat-o guleniştii în Turcia şi recent, liderii principalelor partide de opoziţie, atât aripa stângă, cât şi cea dreaptă, inclusiv partidul de guvernământ, s-au adunat la palatul prezidenţial şi toţi au decis să facă aceste schimbări minore ale Constituţiei, pentru că vedem din păcate, foarte bine, că ar trebui să fie o schimbare de sistem la nivelul membrilor instituţiilor, pentru că aceşti gulenişti care au intrat clandestin în toate instituţiile sapă din interior tot sistemul. Deci trebuie să luăm măsuri puternice pentru a ne reîntoarce la normal. Acest lucru este susţinut, cum am spus, nu doar de un om, un partid sau de altcineva. Este susţinut de o mare parte a societăţii şi partidelor politice.
Citiți și: Un nepot al clericului Fethullah Gülen a fost arestat în Turcia
Cristina Cileacu: O altă problemă a fost legată de torturile practicate în închisorile turceşti, cu prizonierii luaţi după lovitura de stat. Cum răspundeţi?
Koray Ertas: Am văzut raportul făcut de Amnesty International şi l-am respins în mod categoric. Ministrul de justiţie a făcut imediat o declaraţie şi a spus că este o acuzaţie imorală, pentru că nu discutăm despre Turcia din 1980, când din păcate tortura era sistematică în Turcia, dar după cum ştiţi, din 2000 am făcut schimbări uriaşe şi nu mai există tortură sistematică în ţara mea, lucru care a fost aprobat încontinuu de multe intituţii internaţionale, inclusiv de Consiliul Europei, deci respingem în mod categoric aceste acuzaţii.
Cristina Cileacu: Afectează lovitura de stat din Turcia războiul împotriva ISIS?
Koray Ertas: Războiul nostru împotriva ISIS sau alte elemente, inclusiv PKK, va merge înainte. Din păcate, aceşti complotişti ai loviturii de stat au subminat puterea armatei turce. Armata turcă a făcut o declaraţie foarte puternică şi a condamnat clar ceea ce au numit deja lovitură teroristă, care a subminat imaginea armatei însăşi, dar bineînţeles, principalele ameninţări la securitatea Turciei şi cea a Europei continuă şi vom continua şi noi să luptăm împotriva acestor ameninţări uriaşe.
Cristina Cileacu: Turcia şi Rusia îşi reiau relaţiile. Încep acum cu cele economice, dar în ceea ce priveşte regiunea Mării Negre, cine credeţi că va avea întâietate, în cele din urmă?
Koray Ertas: Noi nu privim acest lucru în alb şi negru sau altă formulă. Relaţiile noastre cu Rusia erau destul de puternice după cum ştiţi, până la doborârea avionului rusesc în noiembrie anul trecut. Acest lucru nu este ceva surprinzător sau extraordinar, a fost deja o relaţie bilaterală foarte puternică, pentru că aveam deja conexiuni energetice şi economice, deci ce se întâmplă acum este doar o revenire la normal.
Cristina Cileacu: Analiştii spun că relaţiile noi ale Turciei cu Rusia şi Iran lărgesc în mod natural distanţa dintre Turcia şi NATO. Este adevărat?
Koray Ertas: Statutul nostru de membru NATO este absolut necesar. Acesta este unul dintre principalii piloni ai securităţii noastre naţionale şi a politicii noastre externe. Acelaşi lucru este valabil şi pentru relaţia noastră cu SUA. Este un pilon foarte important al relaţiilor noastre. Deci, am avut legături şi în trecut, de-a lungul celor 50-60 de ani de relaţii, am avut mai multe dificultăţi, au fost suişuri şi coborâşuri: criza războiului din Golf, invaziile, mai multe probleme în timpul războiului din Siria. Am lăsat la o parte toate aceste lucruri şi ne-am revenit destul de bine, deci nu cred că vor fi schimbări majore în politica externă a Turciei. Noi nu ne vedem unul împotriva celuilalt. Vom continua să creştem şi să cimentăm legăturile cu vecinii, dar vom continua şi cu alegerile strategice în cazul aliaţilor vestici şi partenerilor europeni.
Citiți și: Cristian Pîrvulescu: Mă îndoiesc că Turcia a fost un aliat real al NATO
Cristina Cileacu: Turcia şi Iran nu au avut niciodată aceeaşi viziune în ceea ce priveşte Orientul Mijlociu. Cum va evolua mai departe această relaţie apropiată?
Koray Ertas: Cum aţi spus, am avut dificultăţi şi neînţelegeri în trecut, în diferite chestiuni, mai ales în ceea ce priveşte dosarul sirian. Dar când ne uităm la perspectiva istorică, graniţele noastre de exemplu nu s-au schimbat de mai bine de 400 de ani. Ne cunoaştem bine, acestea sunt două naţiuni mari care au relaţii constante una cu cealaltă. Odată cu deschiderea relaţiilor cu Iran, cu recenta afacere nucleară pe care am susţinut-o, vedem ca o oportunitate creşterea relaţiilor cu Iran, pentru că suntem unul dintre vecinii mari ai lor, să avem relaţii mai bune în economie, energie şi alte domenii.
Cristina Cileacu: Şi în ceea ce priveşte viitorul lui Bashar al-Assad?
Koray Ertas: Este o dezbatere mare, după cum ştiţi. Noi am subliniat că nu există un viitor în Siria dacă Assad rămâne la putere, pentru că el este cel care a creat toate aceste probleme. Rămânem pe aceeaşi direcţie, dar bineînţeles avem relaţii apropiate cu ţările din jur, nu vedem dosarul sirian ca pe ceva care să ne distrugă relaţiile cu partenerii mari din regiune.
Cristina Cileacu: Preşedintele Erdogan a spus într-un interviu recent că UE nu şi-a respectat partea de înţelegere legată de cele trei miliarde de euro, care reprezintă ajutorul pentru refugiaţi. Dar UE spune altceva. Sunt probleme de comunicare între UE şi Turcia?
Koray Ertas: Acordul recent între UE şi Turcia asupra migraţiei a fost unul dintre succesele din ultimii ani. Pentru că ştiţi, în ultimii ani am avut de înfruntat multe provocări care ne-au ameninţat pe toţi, inclusiv Europa. Iar acesta a fost chiar un succes. Au fost nişte angajamente din parte UE şi unul dintre ele a fost ajutorul pentru guvernul turc, ca să susţină refugiaţii şi să facă această plată de trei miliarde, într-o primă variantă. Dar sunt încă dificultăţi în ceea ce priveşte această plată. După cum ştiţi, banii nu se dau direct guvernului turc, aceştia vor fi folosiţi doar pentru nevoile refugiaţilor sirieni care sunt acum în Turcia. Dar sunt probleme legate de folosirea sau eliberarea acestor sume şi acest lucru îl transmitem noi de fapt partenerilor noştri europeni.
Citiți și: Cine este clericul Fethullah Gulen, „inamicul nr. 1” al lui Erdogan
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
