INTERVIU. Ambasadorul Belgiei: Democrația este scumpă. Sincer vorbind este mereu vorba despre bani
Sunt companiile belgiene interesate să investească în România?
Trebuie să privim mai din perspectivă. Investițiile sunt făcute aplicat. Firmele occidentale lucrează sunt presiunea competitivității, iar a cincea extindere a permis companiilor să vină în Europa Centrală și să lucreze pe baza unor standarde și norme legale comune, dar cu un avantaj financiar comparativ mai bun. Deci România trebuie să se protejeze față de Bulgaria, Serbia, Macedonia, Moldova și Ungaria.
Cât de eficientă vedeți România în a-și proteja interesele economice în regiune?
Fiecare țară trebuie să își formuleze clar în ce direcție se îndreaptă. Sunt de acord cu cei care sprijină respectarea normelor de drept, creșterea investițiilor în infrastructură, în resurse umane și managementul capacității administrative. Acestea sunt aspecte importante pentru companii. Aș spune chiar că sunt la fel de importante ca chestiunile fiscale și salariale.
Dar Europa este confruntată cu o recesiune prelungită. Cum vedeți avantajele și dezavantajele extinderii în continuare a Uniunii Europene?
Sunt două întrebări. Dacă îmi permiteți, voi răspunde întâi pe scurt la prima parte. Trebuie să luăm în considerare o nouă politică. Să luăm doar exemplul energiei. Energia este cu 30-40% mai scumpă în Europa decât în Statele Unite sau în China. Deci avem un dezavantaj comparativ în energie, dar sunt și alte probleme. Avem destule inovații? Cum tratăm aceste chestiuni? În ce privește a doua parte a întrebării, extinderea nu poate fi un țel, trebuie să fie foarte clar. Am avut în anii 1990 o dezbatere publică despre extinderea Uniunii Europene. Belgia, împreună cu alte țări, a fost în favoarea celei de-a cincea extinderi, care a fost foarte complexă și un cadru foarte diversificat. Înainte de aceasta am adoptat Tratatul de la Lisabona, care e cum e, trebuie să lucrăm în fiecare zi cu el și cred că avem multe de făcut. Trebuie să devenim mai competitivi și să ridicăm nivelul de trai al cetățenilor noștri. Altfel, ei ne vor întreba: care e rostul Uniunii Europene dacă nu avem o viață mai bună, salarii mai mari, condiții mai bune și servicii mai bune: școli, drumuri, totul trebuie luat în considerare, când vorbim despre societate.
Între 2007 și 2010 a fost o criză politică în Belgia, dar aceasta nu a afectat prosperitatea și funcționalitatea țării. Am două întrebări legate de acest aspect. Care a fost originea acestei crize politice și cum a reușit țara să managerieze situația atât de bine în ciuda crizei politice?
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Este o chestiune de semantică. Ce este o criză? Știți, SuperTramp a avut un album: Criză? Care criză? Dacă este să vorbim doar în alb și negru despre acest lucru, vorbim despre o criză economică, îmi pare rău să spun, este o corecție economică. Nu am avut o criză economică. Am avut o criză bancară. Am avut o criză în câteva dintre țările membre UE. Dar practic pentru Europa trebuie să ne gândim la o relansare economică, la noi politici industriale și avem o corecție. Când ai două partide care discută despre o corecție la nivel european sau la nivel belgian, în mod firesc media va alege doar partea interesantă sau partea conflictuală. Și cred că atunci când iei acest fapt ca pe unul obiectiv, vei descoperi nu doar chestiunile care sunt pe „masa de discuții”, dar și voința de a merge mai departe. Democrația este scumpă. Dar la un anumit moment trebuie să ai această discuție. Sincer vorbind este mereu vorba despre bani. Indiferent că este vorba despre familie, de comunitate, de țară sau de orice alt mediu, este vorba despre bani.
Ați avut o declarație surprinzătoare legată de criza economică. Ați spus că nu este o criză economică, ci una bancară. Asta înseamnă că Belgia nu a experimentat șomajul, criza creditelor, o stagnare a creșterii PIB-ului?
Am spus că este o corecție economică, am spus că nu este o criză pentru că Banca Lehman, când a fost pus pe masă capitolul 11 (faliment) în septembrie 2008, a fost într-o situație dificilă și a ajuns la acest lucru. Băncile noastre au foarte multe obligațiuni în SUA. De acolo a venit criza. Nu sunt un profesor care să studieze în momentul acesta lucrurile în detaliu, dar nu cred că spun lucruri greșite.
A durat mult să organizăm un interviu cu dvs. Care sunt proiectele în care sunteți implicat?
Ca ambasador, sunt implicat în multe chestiuni. Înainte de toate este important să urmăm agenda Uniunii Europene împreună cu partenerii noștri români, să vedem în agenda complexă care sunt prioritățile și cum putem să le rezolvăm pe cele actuale și să le pregătim pe cele următoare. Apoi, ca ambasadă este important să protejăm interesele companiilor belgiene, al belgienilor care vin aici, ale autorităților locale belgiene, ale societăților civile care activează în România. Din fericire nu avem multe probleme, ceea ce mă bucură. Consider foarte important să vizitez cât mai multe orașe și județe din țară. Ca ambasador la București, sunt responsabil și pentru Republica Moldova, deci merg în mod regulat la Chișinău, dar nu numai la Chișinău, și la Comrat, Tiraspol. Am fost de curând la Soroca, o localitate interesantă la granița cu Ucraina.
La nivel personal, ce vă place și ce nu vă place în România?
Nu sunt o persoană care să gândească în alb și negru. Eu aleg doar ce este cel mai bun. Mereu joc în prima ligă, dacă este vorba despre fotbal. V-am spus că am vizita sau că vizitez cât pot de des mai multe locuri care contează, am vizitat toate județele din România și am întâlnit oameni fantastici. Și cei pe care îmi doresc să-i mai întâlnesc, îi mai întâlnesc. Am vizitat locuri fantastice și locurile la care țin le revăd. Am fost la Tulcea, în august din nou, am vizitat pentru prima oară situl arheologic de la Babadag, care cred că ar putea fi folositor Deltei Dunării, combinată cu câteva realități istorice și câteva vizite de întâlnirea cu marea la plajă, puteți face câteva programe frumoase pentru a atrage turiști. Dar îmi plac la fel de mult ca Delta și Carpații și alte câteva locuri în care mă simt foarte bine când ajung. Aceste realități istorice ale bisericilor fortificate sunt de asemenea interesante pentru turiști, dar și pentru mine, care atunci când vizitez diferite județe și aflu că au fost câțiva coloniști flamazi și valoni care au fost invitați să se așeze în anumite locuri din Transilvania și de aceea, istoria este interesantă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
