EXCLUSIV. Frans Timmermans: Cu UE dezbinată, Rusia ar fi mai puternică
În faţa saltului în necunoscut care înseamnă Brexitul, cu un an electoral extrem de important şi de dificil în faţă şi cu o Rusie agresivă la est şi o Americă imprevizibilă la vest, Uniunea Europeană se confruntă cu o suprapunere de pericole fără precedent. Iar statele membre ar trebui să conştientizeze că Uniunea Europeană poate fi distrusă. E avertismentul pe care l-a transmis la Bucureşti Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene. A venit la Bucureşti să vorbească despre viitorul Europei în acest context extrem de tumultuos şi, foarte important, să ne vorbească şi despre locul României în acest viitor. Frans Timmermans a acordat Digi24 un interviu exclusiv. Aşa am aflat, la o lună de la summitul aniversar de la Roma, ce stă în spatele aşa-numitei victorii româneşti de la acea reuniune, cu privire la ideea unor Europe cu mai multe viteze.
Aţi venit la Bucureşti pentru a prezenta Cartea Albă privind viitorul Uniunii Europene. Daţi-mi voie să încep cu această întrebare: a fost respinsă, la summitul de la Roma, ideea unei Europe cu mai multe viteze? E un aspect foarte confuz pentru noi, în România.
Frans Timmermans: Toată lumea a rămas confuză, în mod cert. Din perspectiva Comisiei Europene, e ceva la care am apelat de mulţi, mulţi ani. Nu e nimic nou. Ne-am folosit de acest concept în cazul Schengenului, al zonei euro, al Biroului Procurorului European. Ţările care vor să facă un pas îl pot face împreună. Alte ţări le pot ajunge din urmă mai târziu. Cred că e un instrument bun în Uniunea Europeană: decidem împreună, toate cele 27 de state membre, să mergem într-o anumită direcţie, dar nu mergem în acea direcţie cu aceeaşi viteză. Cred că poate ajuta Europa să funcţioneze mai bine pe viitor.
Permiteţi-mi să vă explic de ce spun că e un subiect foarte neclar pentru noi: preşedintele nostru a spus, după summitul de la Roma, că România s-a opus cu succes ideii acesteia, a unei Europe cu mai multe viteze. Cu toate acestea, în declaraţia de după acel summit aniversar din Roma, liderii europeni au spus că „vom acționa împreună, cu ritmuri și intensități diferite, acolo unde va fi necesar, dar mergând în aceeași direcție”. Nu e aceasta tocmai o Europă cu mai multe viteze?
A fost multă confuzie în privinţa a ceea ce înseamnă o Europă cu mai multe viteze. S-a creat impresia că vom avea două Europe diferite: una, a ţărilor care merg înainte, şi cealaltă, în care ţările rămân unde sunt sau nu fac nimic. Aşa ceva ar crea dezbinare în Europa. Preşedintele român şi unii dintre colegii săi au avut mare succes în eliminarea acestei impresii că vom crea două Europe diferite. Cred că, dacă vă uitaţi cu mare atenţie la ceea ce a spus, de exemplu, cancelarul german pe această temă, ea e foarte implicată pe acest subiect tocmai pentru a preveni diviziunile din Europa, pentru a lăsa Europa să meargă înainte, dar nu cu aceeaşi viteză. Nu asta s-a înţeles înainte prin "Europa cu două viteze". Facem asta deja de atât de mult timp! Nu e nimic nou. Această idee nouă a unor dezbinări suplimentare în Europa a fost respinsă. Nu aceasta e direcţia în care mergem, stăm pe acelaşi drum.
Aţi venit la Bucureşti pentru a vorbi despre viitorul Europei, dar întreaga dumneavoastră zi s-a axat pe subiecte interne ale României. Vreau să aduc în discuţie ceea ce preşedintele Senatului a spus după întâlnirea cu dumneavoastră. V-a spus că excesul anticorupţie din România a dus la crearea unui sistem paralel de putere în ţara noastră. Ce-i răspundeţi?
Din câte putem noi să vedem, structurile create pentru lupta anticorupţie şi pentru apărarea statului de drept funcţionează bine în România. De vreme ce preşedintele Senatului a făcut această declaraţie, vom analiza din nou situaţia cu atenţie şi îi vom asculta comentariile. Dacă va avea nişte elemente mai concrete, le vom asculta şi analiza şi pe acestea. Dar noi facem o analiză imparţială a situaţiei şi trebuie să spun că, deocamdată, România a avut succese uriaşe în lupta împotriva corupţiei sistemice.
Comisia Europeană şi-a exprimat, în ultima vreme, rezerve serioase în ceea ce priveşte evoluţia deficitului nostru bugetar. Aţi primit azi, în Bucureşti, asigurările de care aveţi nevoie pentru a răspunde acestor rezerve, acestor îngrijorări?
Am vorbit pe scurt cu prim-ministrul despre evoluţia economiei. Am susţinut ideea că prioritatea Guvernului ar trebui să fie combaterea inegalităţii sociale din România. E motivul pentru care acest Parlament a fost ales, motivul pentru care a fost aleasă această majoritate. Iar Guvernul vrea să-şi respecte această promisiune. Văd în asta scopul său clar. În acelaşi timp, trebuie să ne păstrăm criteriile. Trebuie să vedem reforme structurale şi să fie respectate criteriile bugetare. Nu am văzut niciun indiciu că Guvernul nu e dispus să facă aceste lucruri.
Să trecem acum graniţele noastre naţionale şi să ne uităm la Europa, în ansamblul său. E un an foarte complicat şi foarte complex, cu alegeri foarte importante şi numeroase crize. Cât de prezentă vedeţi ameninţarea rusă în acest context, în Europa?
Ei bine, din motive evidente, pentru că aşa gândesc ei în funcţie de interesele lor geopolitice, ruşii ar vrea ca Europa să fie dezbinată şi slabă. Astfel, ei vor fi mai puternici. Eu cred într-un model diferit de cooperare. Cred că e în interesul Europei să fie puternică şi e în interesul Europei să aibă, în acelaşi timp, un partener puternic. Cea mai bună modalitate - am trăit în Rusia, am muncit în Rusia - de a interacţiona cu Rusia e să existe o discuţie de la acelaşi nivel, de pe poziţii la acelaşi nivel. Pentru asta, avem nevoie de o Europă unită. Europa ar trebui să fie unită în afirmarea răspicată a naturii relaţiei sale cu Federaţia Rusă şi cu preşedintele Putin. E o relaţie care ar trebui să aibă la bază respectul reciproc, dar şi păstrarea valorilor noastre fundamentale. Ele includ respectul pentru graniţe, pentru suveranitatea naţională. Ceea ce Rusia a făcut cu Crimeea şi în Ucraina e inacceptabil. Cred că Rusia ar trebui să se întoarcă în formatul de la Minsk, Rusia ar trebui să ajute la găsirea unei soluţii. Până nu se întâmplă asta, Europa ar trebui să rămână foarte fermă în discuţiile sale cu Rusia.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
