Guvernele din cadrul Uniunii Europene nu pot obliga firmele de telecomunicații să păstreze toate datele clienților lor pentru o anumită perioadă de timp, a decis miercuri Curtea Europeană de Justiție (CJUE). Decizia vine la capătul unei dezbateri care a pornit în 2013 când Edward Snowden a făcut publice date despre spionajul în masă al Marii Britanii și Statelor Unite.
CJUE a precizat că a ajuns la această decizie ținând cont că informațiile privind locația și traficul de date duce la formarea unor „concluzii foarte precise cu privire la viața privată a persoanelor ale căror date au fost reținute”. O asemenea intruziune în viața privată a oamenilor poate fi justificată doar de lupta împotriva unor infracțiuni grave și accesul la aceste date ar trebui analizat înainte de o instanță sau de un organism independent, a decis Curtea Europeană de Justiție.
Guvernele pot cere stocarea specifică a datelor unor persoane, dar aceste informații trebuie stocate în interiorul Uniunii Europene, având în vedere riscul unei accesări ilegale, a adăugat CJUE.
Decizia afectează Guvernul britanic, care a votat o nouă lege privind accesul la datele personale în noiembrie, și pentru alte țări din Europa care au trimis observații Curții.
„Este o chestiune importantă pentru Marea Britanie. Sunt multe articole din legea Marii Britanii care nu corespund cu condițiile expuse de Curtea Europeană”, a explicat avocatul Graham Smith.
Privacy International, o organizație de lobby-iști, care a intervenit în acest caz, a precizat că decizia Curții pune sub semnul întrebării legalitatea actului normativ englez care prevede că operatorii de telecomunicații sunt obligați să păstreze datele clienților 12 luni „pentru motive care depășesc stricta necesitate în combaterea infracțiunilor grave”.
În contextul recentelor atentate teroriste din Europa au apărut voci din ce în ce mai puternice care cer ca serviciilor de informații să li se dea mai multă putere. Pe de altă parte, militanții pentru dreptul la viață privată spun că stocarea masivă de informații despre cetățeni nu este o măsură eficientă în lupta contra terorismului.
Operatorul de teleocomunicații suedez Tele2 a anunțat deja că nu va mai stoca informații despre clienții său după ce CJE a invalidat Directiva Europeană cu privire la stocarea datelor.
În România, președintele Klaus Iohannis a promulgat în luna octombrie a anului trecut așa numita „lege Big Brother”, care le permite firmelor de telecomunicații să păstreze trei ani datele de trafic ale abonaților. Instituțiile de apărare și siguranță națională nu le pot accesa însă fără aprobarea judecătorilor.
Printre cei care au făcut un lobby intens pentru această lege au fost serviciile secrete care au atras atenția că fără asemenea lege, România este vulnerabilă în fața atacurilor teroriste și a rețelelor de crimă organizată.