Video De ce pe Arcul de Triumf din București este inscripționat numele Budapestei
Sunt mai multe monumente ridicate în diferite colţuri din ţară care marchează participarea României la Primul Război Mondial, dar cu siguranţă cel mai cunoscut dintre ele este Arcul de Triumf. La 18 ani de la Unirea Transilvaniei cu România, adică la 1 decembrie 1936, era inaugurat monumentul din capitala României inspirat de cel similar din Paris.
Sunt 85 de ani de la evenimentul la care atunci au participat Regele Carol aII-lea, mama sa, Regina Maria, prinţul moştenitor Mihai, membri ai guvernului din epocă şi alţi invitaţi din ţară şi străinătate.
Construcţia este un simbol al Bucureştiului şi este cel mai bine pusă în valoare în fiecare an, de 1 Decembrie, când România îşi aniversează Ziua Naţională. Piaţa Arcului de Triumf este locul unde are loc parada militară, iar militarii defilează pe sub monument.
Ce simboluri sunt reprezentate pe Arcul de Triumf
Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Ne-am adăpostit de ploaie sub Arcul de Triumf, dar îmi spuneaţi că este cea mai importantă parte a acestui monument.
Titus Bazac, inspector de specialitate: Într-adevăr, acest monument, spre deosebire de fratele lui mai mare de la care s-au inspirat autorităţile române, era caracterizat de o bogăţie a decoraţiilor atât stilistice, cât şi memoriale.
Totuşi, acesta fiind inaugurat în 1936, este tributar stilului modernist, caracterizat prin concizie, prin linii drepte şi doar anumite simboluri sunt reprezentate pe el. Prin urmare, decoraţia lui este foarte simplă.
În afară de cele două efigii ale suveranilor României, Regele Ferdinand I, zis Unificatorul, şi Regina Maria, care sunt dispuse pe faţada de sud, fiind opera lui Alexandru Călinescu, în rest este vorba exclusiv de simboluri care reprezintă eroismul oştaşilor români din Primul Război Mondial şi abnegaţia de care au dat dovadă toţi, de altfel, din societatea românească pentru realizarea Marii Uniri, iar pe de altă parte, sunt inscripţii care întăresc rolul acestor simboluri pentru a reaminti generaţiilor următoare de evenimentele de o importanţă crucială pentru istoria neamului nostru.
Prin urmare, în partea opusă, adică pe faţada nordică, sunt doar două efigii, similare din punct de vedere al dimensiunii: Bărbăţie, realizată de Ion Jalea, şi Credinţă, realizată de Constantin Barascu.
De asemenea, sunt pe ambele faţade ale monumentului simboluri stilizate ale victoriei, iar pe cornişă, pe cele două cornişe deasupra acestor simboluri, sunt nişte inscripţii care, în mod lacunar, amintesc de semnificaţia evenimentelor tragice şi eroice petrecute între anii 1917 -1918.
Pe laturile Arcului de Triumf, după cum am spus, au fost dispuse şi au fost repuse la restaurarea din 2014, cele două inscripţii, care amintesc de discursurile Regelui Ferdinand, o dată la intrarea României în război, elogiind abnegaţia oamenilor de cultură şi politici care au făcut totul pentru realizarea României Mari, iar pe latura nordică se află o inscripţie care reproduce discursul Regelui Ferdinand, în 1922, elogiind eroismul ostaşilor români din Primul Război Mondial.
Ce semnifică opinca atârnată în vârful Parlamentului ungar
În interiorul arcadei impunătorului monument din Bucureşti apare într-o casetă şi numele „Budapesta”. Poate părea paradoxal, în condițiile în care contextul din ţara vecină ameninţa chiar Marea Unire proaspăt realizată la 1 decembrie 1918. La finalul Primului Război Mondial, liderul comunist Bela Kun a preluat puterea în Ungaria şi una dintre dorinţele sale era restaurarea Ungariei Mari, prin recuperara Transilvaniei şi a unor teritorii din Cehia. Răsturnarea regimului Bela Kun devenise aşadar o necesitate strategică pentru România.
Titus Bazac: Într-adevăr, cea mai impresionantă decoraţie, care este şi barocizantă aş putea spune, în comparaţie cu celelalte, adică reprezintă o adunătură de simboluri şi în acelaşi timp decorează inspirat arcada interioară a monumentului, este reprezentată de o serie de cartuşe, este vorba de casete unde sunt reproduse denumirile localităţilor din Moldova, unde au avut loc bătălii pe viaţă şi pe moarte, între armata română şi armatele invadatoare, adică nemţeşti şi austro-ungare.
Însă cel mai important este faptul că dacă ne uităm pe decoraţia acestei arcade, la capătul estic al ei este înscris un nume: Budapesta. Nimeni nu ştie care este semnificaţia acestui nume şi chiar mulţi turişti m-au întrebat: dom'le, suntem totuşi la Budapesta sau suntem la Bucureşti?!
Cristina Cileacu: O fi de aici confuzia celebră între Bucureşti şi Budapesta.
Titus Bazac: Exact. Totuşi, este vorba de un adevăr istoric şi anume, după ce practic se eliberase teritoriul României, nu chiar în întregime, dar în cea mai mare parte, au venit ştiri alarmante din Ungaria, unde puterea fusese acaparată de o facţiune de orientare comunistă, sprijinită de Moscova şi condusă de Béla Kun. Pe de o parte, din cauza faptului că Béla Kun a primit poruncă de la Lenin să înceapă ofensiva de atacare a României, evident în scopul viitor al comunizării României, iar pe de altă parte, apelurile disperate ale aristocraţiei maghiare de a se face ceva pentru a preîntâmpina comunizarea Ungariei, au făcut ca armatele române să continue lupta şi după eliberarea teritorială, pătrunzând în Budapesta şi eliberând-o de comunism.
Iar în Budapesta, se pare că în vârful Parlamentului maghiar a fost atârnată chiar o opincă, un simbol aş putea spune, din punctul meu de vedere poate grotesc, dar care arăta faptul că opinca românească este un factor de eliberare atât naţională, cât şi politică.
Un obiectiv turistic neexploatat
Arcul de Triumf din Bucureşti se vizitează şi nu prea. Echipa noastră a primit aprobare de filmare, dar nu este chiar simplu să traversezi prin traficul aglomerat din zonă, ca să ajungi la destinaţie. Renovarea monumentului s-a făcut într-adevăr cu bani europeni, dar nu prea s-a gândit nimeni la cum ar putea ajunge turiştii acolo. Problema rămâne în analiză şi nu ştim când se va şi rezolva.
Cristina Cileacu: În jurul nostru în momentul de faţă este trafic, pentru că aşa este Bucureştiul secolului XXI. Atunci când a fost desenată această piaţetă a monumentului, cum ar fi trebuit să fie?
Titus Bazac: Drept să vă spun ar fi trebuit să fie aşa cum este, pentru că dacă ne uităm la situaţia similară din Paris, tot la fel, Place de l'Etoile este un loc la fel de aglomerat. Într-adevăr, diferenţa rezidă din planificarea traficului din Paris, care este net superioară celei din Bucureşti. La noi se poate vorbi de un anumit haos. Parisul beneficiază şi de faptul că acolo accesul este mult mai facil datorită prevederii unui pasaj subteran pietonal, deci turiştii au posibilitatea să ajungă în pastila Arcului de Triumf, fără să fie ameninţaţi de trafic. La noi s-a realizat un sistem de treceri pietonale, care funcţionează...
Cristina Cileacu: Care funcţionează şi nu prea, pentru că într-adevăr atunci când am trecut pe aici a fost o mică aventură, dar suntem bine. Ce reprezintă acest simbol, Arcul de Triumf, pentru istoria Bucureştiului?
Titus Bazac: Semnificaţia acestui monument este multiplă. În primul rând, istorică, reprezentând un monument de prim ordin, practic realizarea desăvârşită a unui element arhitectonic, care să glorifice pregnant eroismul eroilor din Primul Război Mondial, iar pe de alta parte, are o semnificaţie edilitară, pentru că după cum se vede, toată această zonă a oraşului, cea la nord de capul podului sau Piaţa Victoriei, cum a fost redenumită după Războiul de Independenţă, reprezintă o redesenare urbanistică pe model osmonian parizian, după cum se vede, cu bulevarde largi, cu pieţe foarte largi şi în piaţa centrală a acestui segment urbanistic, o idee fericită a fost realizarea acestui monument. Prin urmare, din punct de vedere al realizării urbanistice, se poate face asemănarea între microzona din Paris şi cea din Bucureşti. Diferenţa, într-un fel favorabilă nouă, este că în ciuda traficului, totuşi această piaţă a Arcului de Triumf este înconjurată de spaţii verzi şi în special se află în vecinătatea Parcului Herăstrău, devenit după cum se ştie, Parcul Poporului, Parcul Stalin, apoi iarăşi Parcul Herăstrău, ulterior, practic de puţin timp, a fost redenumit Parcul Regele Mihai I.
Citiți și: August, 1919. Armata română intră în centrul Budapestei
Mai multe informații despre clădiri de patrimoniu restaurate cu ajutorul banilor europeni puteți afla vizionând aici emisiunea „Europa. Mi-e bine, ți-e bine”, care se difuzează în fiecare duminică de la ora 16:00, la Digi24.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
