100 de ani de comunism | Planul antiromânesc
Din cauza propagandei comuniste, este puţin cunoscut că efortul militar pentru Marea Unire de la 1 decembrie 1918 s-a încheiat mult DUPĂ această dată. Puciul bolşevic al lui Lenin ameninţa să arunce în aer nu numai societatea rusă, dar şi bucăţi mari din Europa răvăşită de război. Agenţi ai Cominternului, abia creat, încercau să ia puterea în Germania, Ungaria, Polonia şi în România. Printr-un fost prizonier de război bolşevizat, Bela Kun, comunismul s-a instalat pentru 133 de de zile la Budapesta. În mai 1919, armata română duce lupte dincolo de Tisa ca să elimine pericolul care ameninţa şi Transilvania, şi Europa.
În primăvara lui 1919, statul român s-a aflat într-un extraordinar pericol. Abia intraţi victorioşi în Bucureşti, regele Ferdinand, regina Maria, şi lideri politici de frunte de la Ionel Brătianu la Alexandru Averescu, devin conştienţi că ţara risca să fie ruptă din nou în bucăţi prin diversiunile, atacurile şi tulburările create de agenţi bolşevici. Aceştia penetraseră mai vechiul Partid Social Democrat sau alte grupuscule socialiste şi profitau de situaţia grea lăsată de război. Coordonarea aparţinea unui versat lider radical, cominternist, medicul şi avocatul Cristian Racovski, bun prieten cu numărul doi din ierarhia bolşevică, Leon Trotski, şi în permanent contact cu Lenin însuşi.
Convinşi că numai revoluţia mondială va salva regimul bolşevic, aceştia plănuiau luarea cu asalt a regimului de la Bucureşti în paralel cu atacuri din exterior dinspre Ungaria, Odesa şi prin Bucovina.
Cel mai grav pericol venea dinspre Budapesta. După război, tensiunile din capitala maghiară erau imense. Înfrângerea Puterilor Centrale dusese la dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar. Budapesta pierduse Transilvania, dar şi alte teritorii în favoarea Cehoslovaciei şi Yugoslaviei. În primăvara lui 1919, guvernul contelui Mihaly Karoly era complet depăşit.
Lui Karoly îi revenise ingrata misiune de a separa statul ungar de cel austriac, dar şi de teritoriile cedate. În plus, se străduia să ţină piept diversiunilor provocate de comunişti, dornici să extindă regimul bolşevic până în inima Europei Centrale. Este motivul pentru care, în februarie 1919, militantul bolşevic Bela Kun este arestat.
Fiu al unui notar din Transilvania şi ofiţer al Puterilor Centrale, acesta fusese luat prizonier în Rusia, în 1916. În lagăr fusese bolşevizat. La şedinţele de propagandă i-a atras atenţia lui Lenin. Va fi instruit intensiv în materie de tactici subversive şi arta de a obţine puterea. În decembrie 1918, fondează la Budapesta, Partidul Comunist Maghiar.
Întemniţarea lui Bela Kun la Budapesta durează numai o lună. Contele Karoly decide să îi lase Puterea în speranţa că, având sprijinul lui Lenin şi al Armatei Roşii, Ungaria va recăpăta Transilvania. La 20 martie 1920, se formează o coaliţie de guvernare de coloratură social-democrată, în care şeful comunist Bela Kun era liderul principal.
În scurt timp, prin metode brutale sau de-a dreptul teroriste, acesta elimină orice concurenţă politică. În paralel, crează, după model bolşevic, o Armată Roşie cu care, în aprilie, trece Tisa, în Transilvania. Armata Română era pregătită şi porneşte contra-ofensiva.
Dar atacurile lui Bela Kun nu erau singura problemă. Cristian Racovski, şef bolşevic în Ucraina, plănuia lovituri asupra României dinspre Odesa şi Bucovina astfel încât să facă joncţiunea cu trupele maghiare bolşevizate chiar pe teritoriu românesc. Din fericire, Armatele Albe care luptau împotriva bolşevicilor în Rusia au atras la timp, spre nord, mare parte din trupele lui Racovski. Armata Română s-a putut concentra pe frontul de vest, împotriva comuniştilor lui Bela Kun.
Pe acest fond, la 1 August 1919, Armata Română intră în Budapesta. La putere, va veni un lider politic conservator, Miklos Horthy. Bela Kun şi apropiaţii lor fug la Viena. Liderul comunist rus nu îi va ierta niciodată lui Cristian Racovski că şi-a trimis soldaţii contra ruşilor albi în loc să îl ajute să dezmembreze România. Peste ceva mai mult de 10 ani, amândoi vor fi ucişi de Stalin.
Alte materiale din campania Digi24 „100 de ani de comunism” puteți citi AICI.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
