Croația va avea un nou președinte. Kolinda Grabar-Kitarovic a pierdut alegerile
Data actualizării: Data publicării:
Social-democratul Zoran Milanovic a câştigat duminică alegerile prezidenţiale în Croaţia, învingând-o pe preşedinta în exerciţiu, conservatoarea Kolinda Grabar-Kitarovic, conform sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, informează Agerpres.
Potrivit unui sondaj publicat de televiziunea naţională, Zoran Milanovic - fost premier - a obţinut 53,25% din voturi, iar Kolinda Grabar-Kitarovic doar 46,5% din sufragii. Zoran Milanovic câştigase şi primul tur de scrutin, cu o treime din voturi, beneficiind de sprijinul alegătorilor din orașe, dar şi de divizarea dreptei.
Pledând pentru o „Croaţie normală” bazată pe toleranţă şi pe argumentul că ţara sa „nu mai este în război”, candidatul Partidului Social-Democrat croat a susţinut că ţara trebuie să privească spre viitor şi să „lupte pentru locul său în Europa”. Croația se află, de altfel, de la 1 ianuarie, la Președinția Uniunii Europene, pentru prima dată de la aderarea sa la blocul european, în 2013.
Kolinda Grabar-Kitarovic, candidata Uniunii Democrate Croate, a avut ca slogan de campanie „Croaţia autentică” şi a încercat să atragă aripa dură a electoratului de dreapta sedus de artistul populist Miroslav Skoro. În primul tur, acesta a câştigat aproape un sfert din sufragii, promiţând să desfăşoare armata la frontiere pentru a-i împiedica pe migranţi să intre în ţară şi angajându-se, de asemenea, să graţieze un criminal de război.
În Croaţia funcţia prezidenţială este în mare măsură onorifică, dar înfrângerea Kolindei Grabar-Kitarovic poate complica sarcina partidului său de dreapta, Uniunea Democrată Croată (HDZ), şi a premierului moderat Andrej Plenkovic la alegerile legislative prevăzute pentru la toamnă.
Kolinda Grabar-Kitarovic, în vârstă 51 de ani, a devenit în 2015 președinte al Croației. Ea a fost susţinută de partidul de centru-dreapta HDZ, care domină viaţa politică a țării de la declararea independenţei în 1991.
Kolinda Grabar-Kitarovic este prima femeie care ocupă funcția de președinte al Croației. Anterior, ea a ocupat funcția de ministru de Externe. A fost acuzată de-a lungul mandatului său că ar fi încercat să-și atragă de partea sa alegătorii de extremă dreapta.
Din cei 3,8 milioane de alegători croați, în jur de 170.000 trăiesc în afara ţării, mai ales în Bosnia. Ca şi vecinii săi balcanici, Croaţia se confruntă cu un exod al populației, un fenomen care s-a accelerat după aderarea ţării la UE în 2013.