Ce șanse are un „hard Brexit”?
Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Irlandei au discutat marți, la Palatul Cotroceni, despre preluarea de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Viitorul şi bugetul Uniunii au fost alte teme de discuţie. În acest context, a fost atins şi subiectul Brexitului. Cei doi preşedinţi au răspuns unei întrebări aflate pe buzele tuturor: există riscul unui „hard Brexit”, adică al unei ieşiri a Marii Britanii din UE fără un acord?
Prim-ministrul Irlandei, Leo Varadkar, a declarat că riscurile unui „hard Brexit” sunt mici în momentul de faţă, dar trebuie avute în vedere, el arătând că Irlanda se pregăteşte pentru aşa ceva, ca ţară, îşi diversifică deja şi exporturile şi se asigură de acces la tot felul de linii de credit.
Leo Varadkar, premierul Irlandei: „Cred că este un risc real, trebuie să îl luăm foarte în serios. Eu cred, însă, că totuşi putem să ajungem să avem nişte acorduri. Este, zic eu, probabilitatea foarte puternică, în momentul de faţă, să se ajungă la acorduri cum trebuie în octombrie. Asta îşi doreşte toată lumea, şi în Marea Britanie, şi în Uniunea Europeană. Şansele unui „hard Brexit” sunt mici în momentul de faţă, dar, sigur, trebuie avute în vedere şi trebuie să ne pregătim pentru aşa ceva. Irlanda se pregăteşte pentru aşa ceva, ca ţară, îşi diversifică deja şi exporturile, ne asigurăm de acces la tot felul de linii de credit, rezolvăm probleme cu privire la agricultură şi tot felul de alte lucruri de acestea. De asemenea, chiar şi în pregătirea pentru perioada de tranziţie, de după Brexit, ne vom înmulţi eforturile, însă, pentru a ne asigura că se ajunge la un acord, şi financiar, şi care protejează drepturile cetăţenilor europeni, şi privitor la frontiera dintre Irlanda de Nord şi Irlanda. Nu putem să acceptăm în Irlanda o frontieră dură, cum se spune. S-ar putea ca întreaga perioadă de tranziţie să fie necesară pentru a putea negocia forma finală a unor tratate, şi economic, şi de securitate şi aşa mai departe. Vor trebui ratificate, eventual, de parlamentele tuturor ţărilor membre. Deci, sunt multe lucruri care pot merge prost, însă în ceea ce priveşte negocierea, acesta reprezintă un motiv în plus de ne asigura că avem un tratat de ieşire, un acord cu privire la Brexit făcut cum trebuie acum”.
La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a spus că se discută foarte mult despre „hard Brexit”, dar că nimeni nu îşi doreşte aşa ceva.
Klaus Iohannis, președintele României: „(Nu își dorește) Nimeni dintre conducătorii statelor şi guvernelor din Uniunea Europeană şi atunci cred că probabilitatea unui „hard Brexit” în realitate este foarte mică. Fiindcă toată lumea îşi dă seama că un hard Brexit nu înseamnă că s-au terminat aceste discuţii complicate şi fiecare îşi vede de treabă. Ar însemna că aceste discuţii foarte complicate devin mai complicate şi noi, politic, nu ne dorim acest scenariu. Aşa că, sigur, se pot face nişte discuţii, se pot face nişte scenarii, dar încă o dată, „hard Brexit-ul”, deci Brexit-ul fără o înţelegere, nu este dorit de nimeni, nici de Marea Britanie, nici de UE27. Şi mi s-ar părea destul de riscant să începem acum toţi 27 sau 28 să ne pregătim pentru un „hard Brexit”, dacă nu ni-l dorim. Noi ne pregătim pentru discuţii mai intense, poate mai flexibile, în orice caz discuţii foarte aprofundate, pentru a găsi cea mai bună soluţie pentru finalizarea acestui Brexit”.
De altfel, în declaraţia de presă comună, preşedintele Klaus Iohannis a spus că un punct foarte important al discuţiilor cu premierul irlandez a fost Brexit-ul, iar România „a susţinut din capul locului poziţia Irlandei - că aici trebuie găsită o soluţie specială şi pozitivă”.
„O temă importantă pentru noi toţi şi care, de asemenea, a fost discutată de noi şi în întâlnirea tête-à-tête, dar şi cu cele două delegaţii, este viitorul cadru financiar multianual pentru 2021 până în 2027, o temă complexă şi am menţionat acum această chestiune, fiindcă este un lucru pozitiv că avem abordări foarte, foarte apropiate în multe chestiuni legate de cadrul financiar, dar în special de două teme care ne sunt dragi şi nouă: Politica Agricolă Comună şi Politica de Coeziune şi abordările noastre sunt similare. Acestea trebuie menţinute”, a afirmat şeful statului.
El a mai spus că, în ceea ce priveşte migraţia, au ajuns la concluzia că trebuie găsite soluţii în sensul de a o face mult mai ordonată, soluţii general acceptabile, fezabile şi sustenabile.
„Aceste discuţii ne preocupă în Uniune de mai mulţi ani, dar în special din 2015, când am avut un val foarte important de migraţie şi m-am bucurat să constat că avem şi în această chestiune evaluări similare, legate, sigur, de consolidarea frontierelor externe ale Uniunii, de combaterea migraţiei ilegale şi, în acelaşi timp, sigur, este foarte important să acţionăm în zonele de unde vin migraţii, pentru a găsi soluţii pe termen lung. Daţi-mi voie să spun la final că evaluez aceste discuţii ca fiind foarte pozitive şi mă bucur că am avut astăzi ocazia să discutăm aceste chestiuni”, a adăugat Iohannis.
Prim-ministrul Irlandei, Leo Varadkar, a spus, la rândul său, că a venit la Bucureşti în pregătirea preşedinţiei României a Consiliului, în prima jumătate a lui 2019, când va avea loc şi Brexit.
„Aştept cu plăcere şi Summitul de la Sibiu din luna mai anul viitor pentru că deşi Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană în martie anul viitor, vor continua alte aspecte cum este decizia privitoare la Zona Euro şi alte lucrurile legate de Uniunea Europeană. Este, de asemenea, ambiţia noastră, dacă se poate, să vedem şi un acord asupra cadrului financiar multianual. Vor fi şase luni foarte pline de evenimente. Am asigurat de angajamentul Preşedintele Irlandei de a lucra în strânsă colaborare pentru a ajuta România să aibă succes în Preşedinţia sa. Suntem pe mâini sigure în ceea ce priveşte a avea România la cârmă”, a declarat oficialul irlandez.
(text. News.ro)
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
