Brexit. Cum a călătorit unda de şoc 

La o prezenţă ridicată la urne, de 72%, 17,4 milioane de britanici au ales ieşirea din Uniune, în timp ce împotriva acestui pas fără precedent s-au pronunţat 16,1 milioane de oameni.

Pe acest fond, reacţiile la vârf nu au întârziat să apară.

Într-o declaraţie de presă făcută din faţa biroului său de pe Downing Street, premierul David Cameron, iniţiatorul acestui referendum şi un susţinător al rămânerii în UE, şi-a recunoscut înfrângerea şi a anunţat că este pregătit să renunţe la funcţia de şef al Cabinetului. „Cred că această ţară are nevoie de o nouă conducere”, a spus, vineri dimineaţă, Cameron, subliniind totodată: „Voi face tot ce pot, în calitate de premier, să stabilizez această navă în următoarele săptămâni şi luni, dar nu cred că at fi corect ca eu să fiu căpitanul care ne cârmeşte ţara către următoarea sa destinaţie”. 

Intenţia de a părăsi postul din Downing Street a venit în ciuda apelului a84 de parlamentari britanici, care i-au scris premierului David Cameron să nu demisioneze, indiferent de rezultatul referendumului. Printre semnatari s-a numărat și fostul primar al Londrei, Boris Johnson, unul dintre cei mai vocali susţinători ai campaniei pro-Brexit.

În programul zilei de vineri, pe agenda lui David Cameron a figurat şi o întâlnire cu Regina Elisabeta a II-a, căreia i-a comunicat personal intenţia de a se retrage din funcţia de prim-ministru al Regatului Unit. 

O intervenţie promptă a avut şi ministrul de Externe al Marii Britanii, Philip Hammond: „Nimeni nu își poate imagina că vocea noastră în Uniunea Europeană va avea aceeași greutate ca în prezent”, a declarat șeful diplomației britanice, pentru BBC, adăugând că rezultatul referendumului din 23 iunie îl face fericit probabil pepreședintele rus Vladimir Putin: „Presupun că în această dimineață el simte un pic mai puțină presiune și este puțin mai optimist în legătură cu perspectivele obținerii unei relaxări a sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană”. 

De cealaltă parte, susţinătorii ieşirii Marii Britanii din UE au întâmpinat euforic rezultatele referendumului.

De menţionat, totuşi, două episoade aparte.

Ele i-au avut ca protagonişti pe Boris Johnson, fostul primar al Londrei, care s-a retras din acest post pentru a se implica în campania pro-Brexit, respectiv pe Nigel Farage, preşedintele formaţiunii eurosceptice UKIP. 

Deoarece pe parcursul nopţii numărărtoarea parţială a voturilor a indicat, la un moment, dat posibila victorie a taberei Remain, iar scorul se prefigura oricum a fi unul strâns, Johnson a avut o intervenţie scurtă şi reţinută pe reţelele de socializare, în care spunea că aşteaptă rezultatele finale. 

Ulterior, după aflarea scorului, Boris Johnson a părăsit reşedinţa fără a face declaraţii, fiind huiduit în stradă. 

Tot o primă intervenţie influenţată de dinamica numărătorii parţiale a avut şi Nigel Farage, în noaptea de joi spre vineri, acesta recunoscând chiar înfrângerea taberei sale, Leave.

Farage a revenit cu declaraţii după alte câteva ore. Când a fost evident că eşecul este de fapt al taberei adverse, liderul UKIP a etichetat această zi ca fiind „fantastică”, a cerut un „Guvern Brexit”, ca şi lansarea cât mai rapidă a negocierilor pentru ieşirea din UE.

Scoţia şi Irlanda de Nord vorbesc despre altă desprindere

Însă pentru Marea Britanie, implicaţiile vor fi mult mai profunde decât cele ce ţin de tranşarea unei bătălii politice între partide şi merg dincolo de cadrul mai general al ieşirii din Uniunea Europeană. Fapt ilustrat prin prisma reacţiilor venite din Scoţia şi Irlanda de Nord. 

„Votul de aici (din Scoția – n.r.) arată clar că oamenii își văd viitorul ca parte a Uniunii Europene”, a declarat premierul scoțian, Nicola Sturgeon. „Așteptăm rezultatul final, dar Scoția a vorbit - și a vorbit ferm”, a arătat, în continuare acesta, într-o aluzie la faptul că ar putea convoca un nou referendum de declarare a independenței.

Votul britanic de ieșire din UE ne întărește cauza pentru un referendum pe tema desprinderii de Regatul Unit, a intervenit, vineri, şi președintele Sinn Fein. „Acest rezultat schimbă dramatic peisajul politic aici, în nordul Irlandei, și ne vom intensifica eforturile pentru convocarea unui referendum pe tema reunificării Irlandei”, a declarat Declan Kearney. „În consecință, Guvernul britanic a consolidat orice mandat de reprezentare a populației de aici, din nordul Irlandei, în condițiile în care nordul este scos din Europa”, a adăugat acesta.

Cum arată mecansimul ieşirii din UE

Complicaţiile nu se opresc, însă, aici, în condiţiile în care procesul propriu-zis de ieşire din Uniunea Europeană este unul complex, se întinde pe circa doi ani şi, foarte important, nu are un precedent. Ca atare, liderii britanici şi europeni vor trebui să piloteze un mecanism care nu a mai fost încercat.

Pentru a face asta, ei au la dispoziţie câteva instrumente furnizate de Tratatul UE şi de prevederile specifice ale instituţiilor comunitarecare urmează a fi implicate în acest demers.

În esenţă, aşa cum o indică şi o analiză realizată de New York Times, trebuie parcurşi câţiva paşi esenţiali:

*Notificarea de către Londra a Consiliului European, privind dorinţa de a ieşi din spaţiul comunitar.

*Negocierea termenilor desprinderii, între UE şi Marea Britanie.

*Aprobarea termenilor separării de către cele două părţi (prin vot cu majoritate în Consiliul European, respectiv prin ratificare la nivelul Camerei Comunelor).

De precizat în context, că Marea Britanie şi UE au la dispoziţie doi ani pentru tranşarea despărţirii, iar termenul va curge din momentul notificării Consiliului European.

Nu există, însă, prevederi care să preseze Londra să adreseze această notificare într-un anumit orizont de timp. Alt detaliu de avut în vedere este şi acela că pierderea calităţii de membru UE este posibilă şi în absenţa anumitor acorduri între cele două părţi. 

Turbulenţe financiare din Europa până în Asia

Pe termen scurt, însă, reverberaţiile s-au manifestat în special pe pieţele financiare.

Rezultatele referendumului britanic au înroşit bursele, începând în prima parte a zilei cu Asia, continuând apoi cu Europa şi Wall Street. Lira sterlină a căzut la minime istorice, neatinse în ultimele trei decenii.

Acest comportament era previzibil.

De altfel, permeabilitatea pieţelor la şocul londonez a putut fi măsurată încă din săptămânile premergătoare referendumului pentru ieşirea sau rămânerea Marii Britanii în UE, când indicii bursieri, ca şi cotaţia lirei vibrau deja la fiecare sondaj de opinie: pe verde - când tendinţele păreau favorabile taberei anti-Brexit; pe roşu – când direcţia se inversa.

Din acest punct de vedere, este de aşteptat ca lira sterlină, euro şi dolarul să îşi continue fluctuaţia şi în perioada următoare, fundalul fiind de aici înainte încă şi mai puţin fast.

Certitudinea Brexitului ridică în atmosferă incertitudini noi, generate de punerea în practică a ieşirii din UE, de cum vor decurge negocierile dintre britanici şi europeni, de ceea ce s-ar putea întâmpla şi cu alte state membre, odată Cutia Pandorei deschisă.

Ce se ştie în acest moment este că Banca Centrală Europeană (BCE) este decisă să se implice în vederea asigurării pieţelor şi mediilor economice.

BCE s-a declarat, încă dianintea deschiderii urnelor, "pregătită" să facă faţă "tutror situaţiilor neprevăzute", indiferent de rezultat. 

REACŢII. Consiliul European şi Comisia Europeană

În contrast cu sentimentul de panică de pe pieţele globale, atitudinea afişată, vineri, de oficialii Uniunii Europene a fost una moderată, cu trimiteri la existenţa unor planuri concrete pentru contracararea efectelor negative. „Este un moment istoric, dar în niciun caz nu este momentul pentru reacţii isterice. Vă asigur că noi suntem pregătiţi şi pentru acest scenariu negativ. În ultimele două zile am vorbit cu toţi liderii UE, cu premieri şi preşedinţi, precum şi cu liderii instituţiilor europene despre posibilitatea unui Brexit. Iar azi, în numele celor 27, vă pot spune că suntem hotărâţi să ne menţinem unitatea ca 27. Ceea ce nu te omoară te face mai puternic”, a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.

„S-au făcut planuri şi pentru acest rezultat”, a dat asigurări Tusk. Viitorul blocului european va fi dezbătut şi la summitul de la începutul săptămânii viitoare.

Într-o notă similară, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a subliniat că ieşirea Marii Britanii din Uniune nu înseamnă începutul sfârşitului pentru blocul comunitar.

REACŢII. Statele Unite ale Americii

Vicepreşedintele american Joe Biden a declarat, vineri, că Statele Unite ar fi preferat ca Marea Britanie să rămână în Uniunea Europeană.

De asemenea, Biden a subliniat că respectă rezultatului referendumului privind Brexit. „Trebuie să spun că am aşteptat un rezultat diferit. Am fi preferat un rezultat diferit (...), dar Statele Unite au o prietenie veche cu Marea Britanie, iar această relaţie foarte specială va dura. Respectăm în totalitate decizia pe care au luat-o”, a declarat vicepreşedintele SUA, într-un discurs rostit la Dublin.

Preşedintele Barack Obama avea programată, tot pentru vineri, o discuţie cu premierul David Cameron.

Cât priveşte poziţia lui Donald Trump, candidatul care aşteaptă învestitura oficială a republicanilor pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie, aceasta nu a ieşit din nota obişnuită: „Britanicii au preluat din nou controlul asupra ţării lor. Este un lucru minunat”, a declarat Trump, aflat în Scoţia. 

REACŢII. Rusia şi China

De la Londra, reverberaţiile Brexitului au ajuns rapid şi la Moscova şi Beijing.

„Cred că este de înţeles de ce s-a întâmplat acest lucru. În primul rând, nimeni nu vrea să subvenţioneze economiile mai sărace, să susţină alte state, să susţină naţiuni întregi. Aparent, poporul britanic nu este mulţumit de modul în care sunt rezolvate problemele în sfera securităţii, aceste probleme au devenit mai acute în ultima perioadă, odată cu procesele de migraţie”, a fost reacţia liderului rus, Vladimir Putin, prezent vineri la Summitul Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai.

Poziţia acestuia a fost precedată de intervenţia purtătorului său de cuvânt, Dmitri Peskov. În această primă reacţie pe Brexit, Kremlinul a reamintit că a avut relații dificile cu Marea Britanie, dar că speră ca acum liderii europeni să înţeleagă că e nevoie de relaţii bune cu Moscova. „Moscova vrea ca UE să rămână o putere economică majoră, care să fie prosperă, stabilă și predictibilă”, a declarat Peskov. 

Poziţia exprimată de purtătorul de cuvânt al lui Putin a fost şi ea precedată, la primele ore ale dimineţii, de alte două reacţii oficiale.

Astfel, ministrul adjunct al Finanţelor din guvernul rus se aşteaptă ca impactul asupra pieţelor financiare să fie vizibil imediat, transmite agenţia TASS, oficialul arătând totodată că nu este limpede în ce fel va fi transpus în practică rezultatul referendumului de joi.

O altă reacţie oficială a venit de la Konstantin Kosachev, preşedintele comitetul pentru afaceri internaţionale din Consiliul Federaţiei Ruse, camera superioară a Legislativului de la Moscova. „Pentru Rusia, Uniunea Europeană este încă un partener major... Dacă UE eşuează, se confruntă cu noi crize şi probleme, acest lucru va afecta relaţiile noastre comerciale, deja afectate de sancţiuni”, a declarat Kosachev, preluat de TASS. „Uniunea Europeană, aşa cum estea ea acum, nu-i satisface nici pe membri, nici pe partenerii săi, ceea ce impune unele reforme. Să sperăm că acele reforme vor ţine seama şi de preocupările Rusiei şi că vor face posibile unele îmbunătăţiri în relaţiile noastre bilaterale”, a mai adăugat 

China a cerut ca Marea Britanie și Uniunea Europeană (UE) să ajungă cât mai repede la un acord, după ce britanicii au votat în favoarea părăsirii blocului comunitar. De asemenea, publicaţia chineză Global Times a avertizat că Marea Britanie devine „o țară mică”, relatează presa internațională.

„Impactul va avea loc pe toate nivelele, nu doar între relațiile dintre China și Marea Britanie. În ceea ce privește despre ce impact vorbim rămâne de văzut. Cred că toate părțile pot face o evaluaree calmă”, a spus purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe chinez, Hua Chunying.

REACŢII. Germania, Franţa, Italia

Cancelarul german Angela Merkel a anunțat, vineri, că i-a invitat la Berlin, după rezultatul referendumului din Marea Britanie, pe preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, pe preşedintele francez, Francois Hollande, şi pe premierul italian, Matteo Renzi. Merkel a subliniat că obiectivul UE trebuie să fie o relaţie viitoare cât mai strânsă cu Londra.

Anterior, într-o postare pe o reţea de socializare, ministrul de Externe german, Frank Walter Steinmeier, vorbit despre „o zi tristă pentru Europa şi Marea Britanie”.

„Votul britanicilor pune Europa la grea încercare. Aceasta trebuie să arate, în aceste circumstanţe, soliditatea şi forţa sa, oferind răspunsurile necesare pentru a limita riscurile economice şi financiare provocate de ieşirea Marii Britanii (din UE – n.r.)”, a spus preşedintele Franţei, Francois Hollande. „Decizia britanică necesită şi să luăm la cunoştinţă cu luciditate lipsurile din funcţionarea Europei şi pierderea încrederii populaţiei în proiectul pe care îl reprezintă. Întotdeauna este nevoie de mai puţin timp pentru a desface decât pentru a face, pentru a distruge decât pentru a construi. Franţa, ţară fondatoare a Europei, nu va accepta acest lucru”, a subliniat liderul de la Paris.

În schimb, Marine Le Pen, numele cel mai cunoscut al extremei drepte din Franţa şi din Europa, lider al Frontului Naţional şi o susţinătoare a politicii lui Putin, şi-a repetat îndemnul adresat francezilor: „De la Brexit la Frexit. Este timpul să readucem democraţia în ţara noastră. Francezii trebuie să aibă dreptul să aleagă”, a susţinut Le Pen. Aceasta şi-a anunţat intenţia de a candida la alegerile prezidenţiale care vor avea loc anul viitor în Franţa,

REACŢII. România - Cotroceni şi Palatul Victoria

Implicaţiile referendumului britanic sunt analizate nu doar în marile cancelarii, ci şi în capitalele unor ţări mai mici, dar cu un număr mare de cetăţeni aflaţi la muncă sau studii în Marea Britanie.

România este una dintre ele, sute de mii de conaţionali ajungând în Regat în ultimii ani. De altfel, acest subiect a fost bifat şi de premierul David Cameron, în mesajul său de vineri dimineaţa. „Vreau să le dau asigurări britanicilor care locuiesc în alte ţări europene şi cetăţenilor europeni de aici că nu vor apărea schimbări imediate. Nu vor apărea schimbări în modul în care călătoriţi, în modul în care se face comerţ sau sunt vândute serviciile noastre”, a declarat şeful guvernului londonez.

Într-o notă similară s-a consumat şi intervenţia preşedintelui Klaus Iohannis.

Vineri, şeful statului le-a transmis românilor că nu este cazul să se îngrijoreze deocamdată, întrucât ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană nu se produce imediat, ci va urma o perioadă de aproximativ doi ani de negocieri. Iar România va participa la negocieri, a precizat Iohannis.

„Pentru toată lumea este clar că Europa, Uniunea Europeană are mult de lucru. Trebuie să redefinim proiectul european. Trebuie să-l facem mai bun, mai uşor de înţeles pentru cetăţeanul de rând, mai performant. Aceleaşi lucruri sunt valabile pentru România. A existat consens politic şi voinţă politică pentru integrarea europeană. Nu a existat, din păcate, un proiect naţional, un proiect de ţară post aderare. Acum este momentul să recuperăm, este momentul elaborării unui nou proiect de ţară, lucru pe care îl vom face împreună. Pot să îi asigur pe români că această criză, fiindcă asta este, numită Brexit, are în ea oportunități importante pentru România şi împreună cu toată clasa politică vom avea grijă ca România şi Uniunea Europeană să iasă întărite din această criză”, a afirmat Klaus Iohannis.

„Va exista cu siguranţă un impact, dar mesajul principal este că din şpunct de vedere economic, al exporturilor, de investitţii, nu ne aşteptăm la un impact pe termen scurt”, a declarat şi premierul Dacian Cioloş.

Premierul a subliniat, de asemenea, că pentru cetăţenii români care locuiesc şi muncesc în Marea Britanie nu va exista un impact imediat asupra lor, pentru că punerea în aplicare a Brexitului se va face în timp, într-o perioadă de doi ani. „Este foarte important ca, prin măsuri şi atitudine, să facem din această situaţie economică un atu. Invit la prudenţă în deciziile politice care vor fi luate în acest an, mai ales cele care vor avea un impact asupra bugetului şi economiei”, a avertizat Cioloş. 

Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va avea o paletă largă de efecte, impactul votului de joi 23 iunie 2016 urmând a fi resimţit pe termen lung, şi de o parte şi de cealaltă a Canalului Mânecii.

Puteţi consulta AICI câteva dintre concecinţele previzibile şi scenariile cu un grad ridicat de probabilitate.