Rezultate alegeri europarlamentare 2019. Cine a câștigat în Europa și cum arată viitorul Parlament European?
Cetăţenii cu drept de vot din Uniunea Europeană și-au ales, în perioada 23-26 mai, viitorul Parlament European, primul pas dintr-un proces care va schimba conducerea principalelor instituţii ale UE în cursul acestui an. Verzii europeni au înregistrat un succes istoric la aceste alegeri. Asta arată că tema mediului, a schimbărilor climatice, se impune pe agenda europeană, pentru că îi interesează pe cetățenii europeni. Extrema dreaptă a înregistrat, în schimb, așa cum era de așteptat, succese în Franța și Italia, unde a câștigat votul majorității. În tabăra socialiștilor, cel mai răsunător succes s-a înregistrat în Spania.
ACTUALIZARE LUNI, 27 MAI, ORA 1:48. Votul pe familii politice arată astfel, potrivit rezultatelor oficiale sau provizorii din 21 de țări și estimărilor din 7 ţări:
Popularii Europeni conduc cu 178 de mandate, urmaţi de Socialişti cu 152 de mandate şi de ALDE cu 108. Pe locul patru sunt Verzii, cu 67 de mandate. Sunt estimări, desigur, dar ne arată o tendinţă clară pentru componenţa viitorului legislativ comunitar: familiile politice tradiționale vor putea face o majoritate în noul Parlament European fără a fi nevoite să facă alianțe cu extrema dreaptă.
Aceste proiecţii ale rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul European confirmă pierderile principalelor două grupuri politice de centru-stânga şi centru-dreapta, pe de o parte, şi progresele realizate de liberali şi de Verzi, pe de altă parte.
Partidul Popular European a cerut duminică preşedinţia Comisiei Europene, considerând că a câştigat alegerile europene. Liderul socialiștilor a respins, însă, această solicitare, semn că a început lupta politică pentru conducerea instituțiilor europene, în urma rezultatelor înregistrate la alegerile europarlamentare 2019.
Cum arată noul Parlament European. Cine a pierdut mandate, cine a câștigat
Partidul Popular European de centru-dreapta este acum creditat cu 178 de locuri, mai puţine cu 38 în comparaţie cu fostul Parlament European, în timp ce Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) ar fi câştigat 152 de locuri, mai puţine cu 33 decât în precedentul legislativ, ceea ce înseamnă că principalele două grupuri nu mai deţin tradiţionala majoritate cumulată, potrivit rezultatelor parţiale, menționează Agerpres.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Grupul liberal ALDE a obţinut, însă, câştiguri semnificative, ajungând la 108 locuri potrivit ultimelor estimări, printre care se numără şi cele de pe lista „Renaissance” a preşedintelui francez Emmanuel Macron.
Grupul Verzilor se află pe locul al patrulea, cu 67 de locuri, urmat de grupul Europenilor Conservatori şi Reformişti (ECR), cu 61 de locuri.
Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF), care reuneşte Adunarea Naţională a lui Marine Le Pen şi Liga lui Matteo Salvini, ar creşte de la 37 la 55 de locuri, în timp ce grupul populist Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe (EFDD), în care se află şi Mişcarea 5 Stele din Italia şi în care ar urma să intre noul partid al lui Nigel Farage, creşte de la 42 la 53 de locuri.
Prezenţa estimată se menţine la 50,5%, bazată pe estimări din toate cele 28 de state membre, a anunţat purtătorul de cuvânt al Parlamentului, Jaume Duch.
Ultimele proiecţii la nivel european au la bază rezultatele finale din şase ţări (Cehia, Letonia, Cipru, Slovacia, Slovenia, Spania), rezultatele oficiale (parțiale) din 15 ţări (Austria, Belgia, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Ungaria, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Suedia) şi exit-poll-uri din şase ţări (Bulgaria, Franţa, Grecia, Italia, Polonia şi România). În cazul Marii Britanii s-au luat în calcul intenţiile de vot preelectorale.
ACTUALIZARE DUMINICĂ, 26 mai, ORA 23:50. Prezenţă-record la vot şi la nivel european, nu numai în România: 51 la sută, cea mai mare din ultimii 20 de ani. Cifrele au fost prezentate de purtătorul de cuvânt al Parlamentului European şi privesc 27 de state, deci fără Marea Britanie. Asta, pentru că Londra va comunica rezultatele mai târziu. După ce vor veni şi cele din Marea Britanie, prezenţa la vot la nivel european s-ar putea situa undeva între 49 şi 52 la sută.
Pe de altă parte, votul pe familii politice arată astfel, potrivit estimărilor din 11 ţări: Popularii Europeni conduc cu 173 de mandate, urmaţi de socialişti cu 147 de mandate şi de ALDE cu 102.
Pe locul patru sunt Verzii, cu 71 de mandate. Sunt estimări desigur, şi acelea parţiale, dar ne arată o tendinţă clară pentru componenţa viitorului legislativ comunitar.
Cine sunt învingătorii? Situație pe țări
ACTUALIZARE LUNI, 27 MAI, ORA 1:38 Alianţa Cetăţenilor Nemulţumiţi (ANO), partidul populist al premierului ceh Andrej Babis, a câştigat alegerile europarlamentare din Cehia, cu 21,2% din voturi, urmând să obţină şase mandate de eurodeputat, cu două mai mult decât în 2014.
Mişcarea populistă a lui Babis, care face parte din Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), cunoscută pentru criticile la adresa Bruxelles-ului, îşi întăreşte prezenţa în Parlamentul European, spre deosebire de partenerii săi de guvernare, social-democraţii de la CSSD, care pierd patru mandate.
Conservatorii eurosceptici ai formaţiunii ODS, parte din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (CRE), au obţinut 14.5% din sufragii şi patru mandate, faţă de două cât avea până acum.
Partidul Piraţilor, unul din marii câştigători ai scrutinului, va intra, în premieră, în Parlamentul European, prin obţinerea a 14% din voturi şi trei mandate şi s-ar putea alătura grupului Verzilor.
Conservatorii liberali TOP09, membri ai Partidului Popular European, au obţinut 11,7% şi trei locuri de eurodeputaţi, cu unul mai puţin decât în legislatura anterioară.
Formaţiunea eurosceptică SPD, parte din grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF), care se coagulează în jurul Ligii vice-premierului italian Matteo Salvini, reuşeşte de asemenea să acceadă în Parlamentul European cu 9,1% din voturi şi două mandate.
Creştin-democraţii din KDU, parte a Partidului Popular European, au obţinut 7,2% din voturi şi două mandate, cu unul mai puţin faţă de legislatura precedentă, iar comuniştii din KSCM, parte a Stângii Unite Europene (GUE), cu 6,9% din voturi şi un loc de eurodeputat, pierd două mandate.
Participarea la votul desfăşurat vineri şi sâmbătă a fost de 28.72%, faţă de 18.2% la ultimul scrutin europarlamentar.
ACTUALIZARE LUNI, 27 MAI, ORA 1:30 Partidul liberal al Zuzanei Caputova, noua președintă a Slovaciei, a câștigat alegerile.
Partidul liberal pro-european Împreună/Slovacia Progresistă (Progresivne Slovensko-Spolu - PS) a câştigat alegerile europene din Slovacia, cu 20,1% din voturi, urmat de Partidul Social-Democrat (SMER), aflat la guvernare, cu 15,7%, arată rezultatele oficiale, transmite Agerpres. Partidul Slovacia Progresistă câştigase în faţa social-democraţilor din SMER şi la alegerile prezidenţiale din luna martie, când avocata şi activista de mediu Zuzana Caputova l-a învins pe comisarul european Maros Sefcovic.
Pe locul trei se clasează formaţiunea de extremă-dreapta Partidul Poporului - Slovacia Noastră (LSNS), care a obţinut 12% din voturi.
Acest rezultat la alegerile europene, la fel cum a fost şi victoria lui Caputova, poate fi interpretat ca o reacţie a electoratului faţă de asasinarea ziaristului de investigaţie Jan Kuciak. Atât preşedintele în exerciţiu Andrej Kiska, care o susţine pe Zuzana Caputova, cât şi premierul Peter Pelegrini au afirmat după publicarea primelor estimări cu rezultatele scrutinului că acestea ilustrează faptul că slovacii doresc o schimbare.
Rata prezenţei la urne a fost de 20%, cu şapte procente peste cea din 2014. În Slovacia scrutinul european s-a desfăşurat sâmbătă.
ACTUALIZARE LUNI, 27 MAI, ORA 1:30. Partidul conservator OVP al cancelarul Sebastian Kurz a câştigat alegerile pentru Parlamentul European din Austria, cu 34,9% din voturi, conform unei prime proiecţii, pe baza numărării tuturor voturilor exprimate la urne şi a unei estimări a voturilor prin corespondenţă, care vor fi numărate luni, relatează Agerpres. OVP are un avans semnificativ faţă de Partidul Social Democrat (SPO), care a obţinut 23,4% din voturi şi nu a reuşit să profite de prăbuşirea coaliţiei de centru-dreapta a lui Kurz săptămâna trecută. Partidul Libertăţii (FPOe), de extremă-dreapta, fost partener de coaliţie al OVP, a primit 17,2% din voturi, cu numai 2,5 puncte procentuale mai puţin decât în 2014, în ciuda suspiciunilor de corupţie împotriva liderului său, Heinz-Christian Strache, care au dus la căderea guvernului. Verzii sunt cotaţi cu 14%, urmaţi de partidul liberal Neos, cu 8,7%, conform unei proiecţii realizate de Institutul SORA, care se bazează pe 100% din voturile la urne numărate şi pe o estimare a voturilor prin poştă, care vor fi numărate luni.
Social-democraţii au anunţat duminică seară că luni vor introduce o moţiune de cenzură împotriva lui Kurz şi a guvernului său, potrivit Reuters.
ACTUALIZARE LUNI, 27 MAI, ORA 0:48. În Italia, partidul de extremă-dreapta Liga al lui Matteo Salvini a ieşit pe prima poziţie la alegerile parlamentare de duminică din Italia, cu un scor cuprins între 27% şi 31% din voturi, conform a două sondaje realizate la ieşirea de la urne şi publicate de televiziunile italiene, relatează AFP, preluată de Agerpres.
Mişcarea Cinci Stele (M5S, antisistem), cealaltă componentă a majorităţii guvernamentale aflate la putere în Italia, realizează un scor cuprins între 18,5% şi 23% din voturi, conform acestor estimări, situându-se în urma Partidului Democrat (PD, de centru-stânga), care obţine un scor cuprins între 21% şi 25%.
În Franţa, Adunarea Naţională (RN), formațiunea lui Marine Le Pen, a ieşit în frunte cu 23-24,2% din voturi, în uşoară creştere faţă de 2014 (24,9%). Va obține 24 de mandate. Urmează partidul președintelui Emmanuel Macron, La République en marche Modem cu 22,40 % - 23 de locuri. Pe locul al treilea sunt Verzii, cu 12,70 % - 13 mandate și apoi Les Républicains (LR), dreapta, cu 8,50 % - 8 locuri. Stânga, ce reunește cinci formațiuni, între care Partidul Socialist, are cumulat 11 mandate.
În Germania, CDU, formațiunea Angelei Merkel, și aliatul său din Bavaria, CSU au cele mai multe voturi: 28,60 % , adică 28 de mandate. Marea surpriză este însă Alianța 90 - Verzi, cu 20,9 la sută din voturi, adică 21 de mandate. Urmează SPD, social-democrații, cu 15,3 la sută (15 mandate), în timp ce Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă dreapta, şi-a atins obiectivul de 10,5%, faţă de 7,1% în 2014, având astfel 11 mandate.
În Italia, unde birourile de vot se închid la ora locală 23:00 (24:00, ora României), sondajele din ultimele zile plasau formaţiunea Liga, a lui Matteo Salvini, la peste 35% din intenţiile de vot.
În Spania, Partidul Socialist (PSOE) marchează o victorie clară, obţinând 20 din cele 54 de locuri alocate, urmat de conservatorii din PP, care obţin 12 locuri şi liberalii Ciudadanos, care trec de la 2 la 7 mandate. PSOE va ocupa, în funcţie de rezultatele finale ale alegerilor europene, prima poziţie ca număr de locuri (20) în Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) din Parlamentul European.
După triumful la alegerile generale care au avut loc în urmă cu o lună, PSOE îşi sporeşte rezultatul la nivel naţional, prin progresele înregistrate în alegerile locale şi regionale care au avut loc în această duminică.
Între rezultatele la europarlamentarele din Spania se remarcă candidatura independenţilor catalani de stânga (ERC), Ahora Republicas, care obţine 3 mandate, inclusiv de către liderul partidului Oriol Junqueras, aflat în detenţie preventivă din cauza declaraţiei ilegale de independenţă din 2017. Va intra de asemenea în Parlamentul European fostul preşedinte al Generalitat, Carles Puigdemont, în prezent refugiat în Belgia şi care conduce lista Junts, care a obţinut 2 locuri.
În Ungaria, partidul suveranist Fidesz al lui Viktor Orban ar urma să câştige detaşat, fiind creditat cu o victorie zdrobitoare cu 56% din voturi, devansând cu peste 45% opoziţia de centru-stânga şi extrema dreaptă, potrivit estimărilor.
Partidul naţionalist-conservator Lege şi Justiţie (PiS), aflat la guvernare în Polonia, a câştigat scrutinul europarlamentar cu 42,4% din voturi, obţinând cel mai bun rezultat al său de până acum, ceea ce îl face favorit la alegerile generale. Coaliţia Europeană, un amalgam de partide cu ideologii diferite, condusă de forţa de centru-dreapta Platforma Civică, creată pentru a contracara Partidul Lege şi Justiţie la aceste alegeri, ar fi obţinut 39,1% din sufragii.
În Bulgaria, partidul GERB a obţinut cele mai multe voturi în alegerile europarlamentare desfăşurate duminică în Bulgaria, relevă sondajele la ieşirea de la vot date publicităţii la scurt timp după încheierea scrutinului. GERB, formaţiunea premierului Boiko Borisov, afiliată la Partidul Popular European (PPE), a obţinut 32,8% din sufragii. Pe poziţia a doua se plasează Partidul Socialist, aflat în opoziţie, cu 23,1%, iar pe cea de-a treia - Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, partidul minorităţii turce, cu 13,6% din voturi. În preferinţele electoratului bulgar urmează VMRO, partenerul GERB în coaliţia guvernamentală, cu 6,8% din voturi, şi noua formaţiune proeuropeană Bulgaria Democrată, cu 5,9% din voturi. Bulgaria deţine în Parlamentul European 17 mandate, indiferent dacă Regatul Unit va părăsi sau nu Uniunea Europeană.
Coaliţia conservatoare de opoziţie SDS-SLS a câştigat duminică clar alegerile europarlamentare din Slovenia cu 26.5 % din sufragiile exprimate, potrivit datelor oficiale parţiale date publicităţii de Comisia Electorală. Coaliţia formată din Partidul Democrat şi Partidul Poporului, membră a Partidului Popular European (PPE), ar urma să obţină trei din cele opt mandate repartizate Sloveniei în Parlamentul European. Partidul liberal LMS (ALDE) al premierului Marjan Sarec a obţinut 15,6 % (două locuri) şi partenerul său de guvernare, social-democraţii, 18,6% (două locuri). Partidul de opoziţie conservator Noua Slovenie (NSi) a obţinut 11,1 %, ceea ce îi va aduce un mandat. Prezenţa la vot a fost de 28 %, cu 3,5% mai mult faţă de scrutinul de acum cinci ani
În Finlanda, Partidul Adevăraţii Finlandezi a făcut progrese, dar nu atât de importante cum anticipau sondajele. Adevăraţii Finlandezi sunt un partid naţionalist şi eurosceptic, care are două mandate din totalul de 13 posturi de europarlamentar ale Finlandei. Partidul a obţinut 13,3% din voturi, un procentaj aproape neschimbat comparativ cu rezultatul din 2014. Partidul Coaliţia Naţională, conservator, a rămas cea mai mare formaţiune politică din Finlanda, cu 20,1% din voturi, ceea ce înseamnă trei mandate, la fel ca în 2014. Social-democraţii ar urma să îşi menţină cele două mandate, în ciuda unui avans de aproape patru puncte procentuale, ajungând la 16,1%. Verzii ar urma să obţină în final două mandate, faţă de unul în prezent.
În Suedia, partidul Democraţii suedezi ar urma să înregistreze o creştere puternică, de la 9,67% în 2014, la 16,9% în această duminică. Responsabilii de la Bruxelles se temeau că aceştia ar putea câştiga până la 200 de locuri din 751, propulsaţi de Matteo Salvini şi Marine Le Pen, al cărui cap de listă, Jordan Bardella, a lansat imediat un apel la "constituirea unui grup puternic" în Parlamentul European. Partidul Social-Democrat al premierului Stefan Lofven a câştigat alegerile europene în Suedia, cu mai mult de un sfert din voturi, în timp ce formaţiunea de extremă dreapta Democraţii Suediei a cunoscut cea mai mare creştere, clasându-se pe locul al treilea. Social-democraţii reuşesc să păstreze cinci mandate de eurodeputaţi, înaintea Partidului Conservator, care a câştigat un mandat în plus, obţinând patru locuri în Parlamentul European.
Partidul Socialist de guvernământ a câştigat duminică alegerile europarlamentare din Portugalia cu un scor estimat între 30% şi 34% din voturi, potrivit sondajului de opinie difuzat de televiziunea publică RTP la închiderea secţiilor de votare. Partidul Social Democrat (PSD, centru-dreapta) de opoziţie ar obţine între 20% şi 24% din sufragiile exprimate pentru alegerea celor 21 de eurodeputaţi, cât revin Portugaliei. Blocul marxist de Stânga ar urma să obţină între 9 % şi 12 % din voturi. CDU, coaliţie ce reuneşte Partidul Comunist Portughez şi Verzii, ar obţine 7-9 %, iar formaţiunea politică creştin-democrată CDS-PP 5-7 %. Partidul Persoanelor, Animalelor şi Naturii ar obţine între 4 % şi 6 %, ceea ce i-ar permite, pentru prima oară, să obţină un loc în Parlamentul European. Totodată, sondajul sugerează o rată a absenteismului între 65% şi 70%, care o poate depăşi pe cea de 66.2 %, înregistrată la scrutinul europarlamentar din urmă cu 5 ani. Sondajul nu include votul alegătorilor portughezi din străinătate.
Alegerile europarlamentare sunt percepute în Portugalia ca o primă rundă a alegerilor legislative ce urmează să se desfăşoare în octombrie şi un test pentru premierul socialist Antonio Costa, care urmăreşte să fie reales.
Liderul opoziţiei din Grecia, Kyriakos Mitsotakis, a cerut duminică demisia premierului Alexis Tsipras, după ce partidul său a ieşit învingător, în faţa formaţiunii şefului guvernului. Conform rezultatelor preliminare, partidul Noua Democraţie al lui Mitsotakis, principala formaţiune politică de opoziţie din Grecia, este în faţa partidului Syriza al premierului Tsipras, la o diferenţă de aproape nouă puncte procentuale. Noua Democraţie ar urma să obţină 32,7% din voturi, comparativ cu 24% pentru Syriza, conform unor estimări bazate pe primele rezultate oficiale anunţate de postul naţional de televiziune ERT. În acest moment, alegerile parlamentare sunt programate pentru luna octombrie. Grecia va trimite în Parlamentul European 21 de eurodeputaţi.
Citiți și: Învins la europarlamentare și locale, premierul Greciei convoacă alegeri legislative anticipate
Marea Britanie, care ar urma să părăsească UE cel mai târziu pe 31 octombrie, au votat primii, joi, în ceea ce ar trebui să fie ultimul lor scrutin european. Alegerile au adus în mod logic în frunte Partidul Brexit al controversatului Nigel Farage, susţinător al unei rupturi fără concesii cu Bruxelles-ul. Este creditat cu 31,6 la sută din voturi, ceea ce îi aduce 24 de mandate. Pe locul următor s-au clasat laburiștii, cu 19,1 la sută din intențiile de vot, ceea ce le asigură 14 locuri. Liberal-democrații vor avea un număr asemănător de mandate, obținând 18,9 la sută din voturi, iar pe ultimul loc este Partidul Conservator, aflat la putere, cu 12,4 la sută din voturi, ceea ce înseamnă 10 mandate.
Marea Britanie trebuia să părăsească UE pe 29 martie, dar întrucât nu a reuşit să obţină susţinerea deputaţilor, Theresa May - care şi-a anunţat vineri demisia pe 7 iunie - a trebuit să amâne divorţul de UE şi să organizeze alegeri europene.
Drept reacţie, vecinii irlandezi ai Marii Britanii au optat masiv pentru lista pro-Europa.
Progres al Verzilor în Europa
Verzii germani au obţinut 20,9% din voturi, dublu faţă de alegerile din 2014. În Franţa ecologiştii sunt pe locul al treilea, cu 12 la sută din voturi, după extrema dreaptă şi partidul președintelui Macron. În Austria, Irlanda, Olanda, formaţiunile ecologiste au trecut de 10 la sută şi sunt aşteptate rezultate asemănatoare în Marea Britanie şi Belgia. Asta arată că urgenţa climatică se impune ca fiind un subiect crucial pentru alegătorii europeni.
Verzii germani aproape că şi-au dublat scorul, la 20,5-22% (faţă de 10,7% în 2014). O mişcare care s-a repetat şi în Franţa, unde lista Europe-Ecologie Les Verts a devenit a treia forţă a ţării, cu circa 12-13% din voturi, faţă de 8,9% în 2014, şi a devansat dreapta clasică reprezentată de Les Republicains (în jur 8%).
Mobilizarea în jurul suedezei de 16 ani Greta Thunberg, care a adunat sute de mii de tineri europeni europeni pe străzi în ultimele luni, a dat în mod cert roade, deşi liceenii, foarte prezenţi la manifestaţii, sunt în general prea tineri pentru a vota.
În Finlanda, Verzii sunt formaţiunea care a progresat cel mai mult, cu aproape 15% din voturi.
Citiți și: Alegeri europarlamentare 2019 și referendum pe justiție în România. Ce și cum votăm duminică?
ACTUALIZARE DUMINICĂ, 26 mai, ORA 0:30. Este o duminică de mare forfotă electorală în Europa. După ce alegătorii din șapte state UE și-au desemnat deja reprezentanții în viitorul Parlament European, restul celor 21 de țări membre UE urmează să intre azi în emoțiile acestui scrutin. Cea mai mare parte a alegătorilor de pe continentul european sunt așteptați duminică la urne pentru a alege noii membri ai Parlamentului European (PE), în condițiile în care sondajele preconizează o nouă ascensiune a partidelor populiste şi de extremă dreapta, relatează AFP, preluată de News.ro.
De altfel, și Google marchează momentul printr-un logo special dedicat alegerilor europarlamentare 2019 (Google Doodle):
Care va fi amploarea acestei ascensiuni? Care va fi impactul asupra echilibrului de forţe în hemiciclul european? Ce consecinţe va avea asupra asupra posturilor-cheie de la vârful Uniunii? Sunt mizele politice ale acestor alegeri.
Cu toate acestea, există temeri cu privire la o rată puternică de absenteism în rândul celor 427 de milioane de alegători estimaţi. Interesul faţă de acest scrutin a scăzut treptat de-a lungul deceniilor, în timp ce puterea eurodeputaţilor a crescut considerabil.
După britanici şi olandezi, joi, urmaţi de cehi (care votează timp de două zile, deci şi sâmbătă) şi irlandezi vineri, letonii, maltezii şi slovacii s-au prezentat sâmbătă la urne.
În celelalte 21 de state membre ale Uniunii Europene (UE), inclusiv în România, Franţa, Germania şi Italia, votul are loc duminică.
Rezultatele oficiale vor începe să fie publicate duminică seara târziu în toate cele 28 de state membre ale Uniunii.
În Regatul Unit, unde aceste alegeri au fost organizate în ultimul moment, după amânarea datei a Brexitului până cel mai târziu la sfârşitul lui octombrie, scrutinul a fost eclipsat de tulburările din guvernul conservator. Premierul Theresa May a sfârşit prin a-şi anunţa demisia, vineri, după ce şi-a exprimat regretul, cu lacrimi în ochi, faţă de faptul că nu a reuşit să implementeze divorţul regatului cu UE.
Spectrul naționalismului peste Europa. Proiectul european în pericol?
În Olanda, votul de joi a rezervat o surpriză, estimările plasându-i pe laburiştii (PdvA) lui Frans Timmermans, care candidează la succesiunea lui Jean Claude-Juncker la conducerea Comisiei Europene (CE), în faţa liberalilor (VVD) şi populiştilor (FvD), care erau aşteptaţi să obțină performanțe electorale.
În Irlanda, partidul proeuropean al premierului Leo Varadkar este, la rândul său, dat în frunte de către sondaje publicate vineri, în seara scrutinului.
Per ansamblu, la nivel european, forţele eurosceptice, populiste şi naţionaliste ar urma, însă, potrivit sondajelor, să înregistreze un avans clar în Parlamentul European (PE), din care fac parte 751 de deputaţi, pe o perioadă de cinci ani, ce joacă un rol-cheie în elaborarea legilor europene.
Liga, partidul ministrului italian de interne cu orientare spre extrema dreapta Matteo Salvini, purtată de discursul anti-imigranţi şi ostil instituţiilor de la Bruxelles, ar putea să obţină numeroase mandate.
În ceea ce priveşte RN-ul aliatei sale Marine Le Pen, şefa extremei drepte franceze, partidul este creditat în fruntea intenţiilor de vot în Franţa, devansând lista susţinută de către preşedintele Emmanuel Macron, care se ambiţionează totuşi să joace un rol de pivot în noul PE.
Actualul grup comun al Ligii şi RN - ENL -, din care fac parte în prezent 36 de aleşi, ar urma să iasă consolidat din aceste alegeri, cu peste 60 de aleşi, potrivit sondajelor.
Grupul populist EFDD - din care face parte Mişcarea Cinci Stele (M5S) şi în care ar urma să intre noul partid eurofob al britanicului pro-Brexit Nigel Farage - ar urma de asemenea să crească.
„Sunt îngrijorat cu privire la Europa”, a declarat vineri ministrul francez de Externe Jean-Yves Le Drian, apreciind că UE este „ameninţată cu jupuirea, deconstruirea” şi ”ameninţată să iasă din istorie”.
Însă contabilizând inclusiv mandatele grupului ECR - din care fac parte, la Strasbourg, Partidul Conservator (Tories) britanic şi PiS-ul polonez aflat la putere la Varşovia -, forţele eurosceptice şi eurofobe sunt departe de a putea să aibă în vedere o majoritate în PE.
Iar asta cu atât mai mult cu cât veleităţile în vederea unei alianţe se ciocnesc de divergenţe profunde, precum atitudinea faţă de Rusia.
Sfârșitul bipartitismului
Potrivit sondajelor, aceste alegeri ar urma, oricum, să fie marcate de sfârşitul bipartitismului între creştin-democraţii din PPE şi social-democraţii din (S&D), care domină împreună PE din 1979.
Ei ar urma să nu mai obţină doar ei majoritatea mandatelor. Liberalii (ALDE) speră să devină a treia forţă în PE, mulţumită unei alianţe cu viitori aleşi macronişti.
Jocul de rafacere a alianţelor în PE - în care Verzii speră şi ei să-şi consolideze poziţia - vor fi cruciale în cursa pentru posturile-chie din instituţiile europene, dar mai ales în vederea alegerii succesorului lui Jean-Claude Juncker, membru PPE, la şefia CE.
”Nimeni nu va putea să devină preşedintele Comisiei fără să aibă susţinerea a cel puţin 376 dintre cei 751 de deputați europeni”, a subliniat un purtător de cuvânt al PE, Jaume Duch.
ACTUALIZARE SÂMBĂTĂ, 25 MAI. Cetăţenii din Letonia, Malta şi Slovacia urmează să-şi adauge voturile sâmbătă celor din Marea Britanie, Olanda, Irlanda şi Republica Cehă, în penultima zi a alegerilor pentru Parlamentul European.
Un partid slovac, ce consideră NATO organizație teroristă, ar putea intra în Parlamentul european
ACTUALIZARE VINERI, 24 MAI, ORA 6:00. Astăzi, scrutinul din cadrul alegerilor europarlamentare 2019 se desfășoară în Irlanda și în Cehia. În Cehia, procesul electoral se întinde pe două zile, va continua și sâmbătă.
ACTUALIZARE JOI, 23 MAI, ORA 23:00. Prima zi de vot pentru alegerile europarlamentare a produs şi prima surpriză. Ea vine din Olanda şi se referă la Partidul Laburist, care a câştigat scrutinul. Cel puţin asta arată exit-poll-urile, ce plasează formaţiunea pe primul loc, deşi în sondajele de opinie figura doar pe poziţia a treia.
Dacă rezultatele se confirmă, laburiştii vor obţine cinci din cele 26 de mandate alocate Ţării Lalelelor în Parlamentul European. Rezultatul e de bun augur pentru olandezul Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene care ţinteşte conducerea instituţiei.
Formaţiunea premierului Mark Rutte s-a clasat a doua, arată acelaşi exit-poll, care plasează populiştii pe poziţia a treia.
Laburiștii, câștigătorii-surpriză din Olanda. Reacția lui Frans Timmermans
Partidul Laburist (PvdA) al prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene Frans Timmermans ar fi obținut 18,1% din voturi. „Sper ca aceasta să ofere un imbold multor altor social-democraţi din Europa”, a fost reacţia lui Timmermans la aflarea rezultatului exit-pollului. „Îmi dau seama că peste tot în Europa se simte nevoia unei alte Europe, a unei Europe care să lupte mai mult împotriva schimbărilor climatice. O Europă care înţelege că trebuie să colaborăm mai mult împreună la nivel social, că marile companii trebuie să plătească mai multe impozite. Sunt subiecte pentru care acţionează social-democraţia”, a comentat Timmermans pentru televiziunea publică NOS, relatează Agerpres.
Laburiştii olandezi au reuşit să răstoarne predicţiile, clasându-se înaintea liberalilor şi a populiştilor, a căror victorie era anunţată de sondaje şi analize. Înaintea scrutinului, Partidul Laburist era creditat în sondaje cu obţinerea locului al treilea. Totodată, partidul candidatului social-democrat la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene şi-a dublat rezultatul la acest scrutin, comparativ cu cel obţinut în 2014.
Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD) al premierului Mark Rutte s-a clasat pe locul al doilea, cu 15% din voturi, urmând să obţină 4 mandate.
Tânărul partid naţionalist Forumul pentru Democraţie al lui Thierry Baudet a obţinut 11% din voturi şi 3 mandate.
Partidul Libertăţii (PVV) al lui Geert Wilders, un eurosceptic cunoscut mai ales pentru campania sa împotriva islamului, a obţinut 4%, cel mai slab rezultat din ultimii zece ani.
Participarea la vot a fost de 37%, în creştere cu 4 puncte procentuale faţă de acum cinci ani.
Marja de eroare a sondajului Ipsos, realizat la ieşirea din secţiile de votare, este de 2%.
Rezultatele oficiale vor fi comunicate duminică seara, după încheierea scrutinului europarlamentar în toate cele 28 de state membre, la care peste 400 de milioane de alegători sunt chemaţi să voteze pentru alegerea a 751 de deputaţi.
Ce poate indica rezultatul alegerilor din Olanda
Rezultatul alegerilor din Olanda constituie un prim test al apelului partidelor eurosceptice din statele membre care participă la scrutinul europarlamentar. Scorul scăzut obţinut de acestea ar putea aduce o oarecare uşurare partidelor pro-europene.
Reuters notează că este de aşteptat ca formaţiunile politice de extremă dreaptă să îşi mărească prezenţa în Parlamentul European, cotă care nu ar urma totuşi să depăşească o proporție de 20%.
În Franţa, partidul naţionalist al politicienei Marine Le Pen conduce în sondajele de opinie, cu un uşor avans faţă de partidul preşedintelui Emmanuel Macron, potrivit unui sondaj publicat joi de ziarul Les Echos.
În Germania, partidul creştin-democrat al Angelei Merkel este creditat cu obţinerea celui mai bun scor, fiind estimat că formaţiunea politică anti-imigraţie Alternativa pentru Germania ar obţine 12%, ceea ce ar situa-o pe locul al patrulea.
În Italia este de aşteptat ca partidul de extremă dreaptă Liga al ministrului de interne Matteo Salvini să obţină cele mai multe voturi.
Citiți și: Alegeri europarlamentare 2019. Jocul celor opt familii politice din actualul Parlament European
Probleme la vot în Marea Britanie. Sute de alegători împiedicați să participe la scrutin
Organismul britanic de monitorizare a alegerilor consideră că problemele de înregistrare a cetăţenilor la alegerile europarlamentare desfăşurate joi în Marea Britanie se datorează timpului scurt pus la dispoziţie de guvern, ceea ce ar fi împiedicat sute de alegători europeni să participe la vot, transmite Agerpres.
„Suntem conştienţi că unii cetăţeni UE, rezidenţi în Marea Britanie, nu au putut vota astăzi şi înţelegem frustrarea cauzată de acest fapt”, potrivit aprecierii Comisiei Electorale britanice.
Mass-media britanică şi organizaţia The 3 Million, denumită astfel după numărul estimat de cetăţeni UE care trăiesc în Regatul Unit, susţin că sute de persoane au fost împiedicate să voteze la aceste alegeri deoarece nu au reuşit să se înregistreze la timp pentru a confirma că nu urmează să voteze într-o altă ţară europeană.
„Comunicarea din scurt a guvernului privind participarea Regatului Unit la aceste alegeri a avut impact asupra timpului lăsat la dispoziţie cetăţenilor de a conştientiza acest proces şi de a-l finaliza”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Electorale.
Într-o postare pe Twitter, The 3 Million susţine că autorităţile locale, guvernul şi Comisia Electorală au „eşuat, în pofida numeroaselor avertizări din ultimele şase săptămâni” în a se asigura că cetăţenii UE pot vota joi.
Pregătirile au început devreme, dar executivul de la Londra a confirmat participarea Marii Britanii la alegerile europarlamentare abia pe 7 mai, după ce premierul Theresa May a acceptat că nu va reuşi să obţină aprobarea Parlamentului pentru acordul de retrage a Regatului din UE înainte de 23 mai.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a declarat că rapoartele pe această temă vor fi investigate de Comisia Europeană, evidenţiind în acelaşi timp că guvernele naţionale sunt responsabile de organizarea procesului electoral.
Când liderii UE au fost de acord în martie să amâne ieşirea Marii Britanii din UE, unul din considerente a fost ca „termenele să permită organizarea alegerilor europene pe teritoriul acestui stat”, a precizat Schinas.
Citiți și: Secţii de votare evacuate la Londra, după descoperirea unei bombe din al Doilea Război Mondial
ACTUALIZARE ora 9:00. Alegerile euroaparlamentare 2019 au început deja. Olanda şi Marea Britanie sunt ţările care nu-şi deranjează cetăţenii în weekend şi în care orice tip de scrutin are loc într-o zi de lucru. Astăzi este cea rezervată desemnării deputaţilor europeni. Secţiile de votare tocmai s-au deschis în Marea Britanie. Acelaşi lucru s-a întâmplat în Olanda cu jumătate de oră în urmă.
Citiți și: Nigel Farage, liderul partidului Brexit, a votat la alegerile europarlamentare: „Acesta este planul”
La aproape 3 ani după ce au decis ieşirea din Uniunea Europeană, britanicii sunt chemaţi la vot. Este un scrutin la care Marea Britanie nu ar mai fi trebuit să participe, dacă ar fi ieşit din Uniunea Europeană pe 29 martie, aşa cum era stabilit. Următoarea dată a despărţirii este 31 octombrie. Până atunci, Regatul Unit va trimite în Parlamentul European 73 de eurodeputaţi.
Potrivit unui sondaj publicat miercuri, partidul conservator al premierului Theresa May se va situa abia locul 5, cu 7 la sută din voturi.
Pe primul loc este partidul naţionalist şi eurosceptic condus de Nigel Farage. Iată, din nou o situaţie paradoxală. Cel mai vehement susţinător al ieşirii din Uniunea Europeană ar putea obţine cele mai multe voturi pentru Parlamentul European.
De altfel, şi în Olanda favorită în sondaje este tot o formaţiune naţionalistă şi eurosceptică.
Citiți și: Jean-Claude Juncker: Naționaliștii proști nu plac pe nimeni
Știrea inițială:
Primii dintre cei 427 de milioane de alegători europeni care se prezintă la vot sunt britanicii şi olandezii, care vor face acest lucru joi, 23 mai, relatează Agerpres.
Regatul Unit ar fi trebuit să nu participe la acest vot, dar este obligat, întrucât Brexitul a fost amânat. Nu este aşteptat niciun exit-poll în Regatul Unit, dar în Olanda va fi difuzat unul la ora locală 21:00 (19:00 GMT).
Rezultatele oficiale vor fi anunţate însă doar în seara zilei de duminică, 26 mai.
Vineri vor vota alegătorii din Irlanda, iar sâmbătă cei din Slovacia, Letonia şi Malta. În Republica Cehă votul se va desfăşura în două zile, vineri şi sâmbătă.
În conformitate cu practicile naţionale, celelalte 21 de state membre, inclusiv România, vor vota duminică, 26 mai. De la ora 16:00 GMT (19:00, ora României) vor fi publicate exit-poll-uri şi rezultate preliminare din Germania, cea mai mare ţară din Uniunea Europeană. Franţa, a doua ca mărime, va urma la 18:00 GMT (21:00, ora României).
Tot începând de la 18:00 GMT, Parlamentul European va trebui să publice, pe baza sondajelor efectuate la ieşirea de la vot, primele proiecţii ale distribuirii mandatelor pentru legislatura 2019-2024, iar după ce votul se va încheia în Italia, la 21:00 GMT (24:00, ora României), autorităţile naţionale din cele 28 de state membre vor putea anunţa rezultatele.
Citiți și: Ce urmează după alegerile europene din 26 mai?
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
