SUA au decis că armata din Myanmar a comis genocid împotriva minorității rohingya

Administrația Biden a stabilit oficial că violențele comise împotriva minorității rohingya de către armata statului Myanmar reprezintă un genocid și crime împotriva umanității, au spus mai mulți oficiali americani pentru Reuters. Măsura vine în sprijinul eforturilor internaționale de a trage la răspundere junta militară care conduce acum țara din sud-estul Asiei.

Secretarul de stat Antony Blinken va anunța decizia luni la Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington, au spus oficialii americani, care organizează în prezent o expoziție despre suferința acestei minorități musulmane din Myanmar, un stat majoritar budist.

Decizia administrației Biden vine la aproape 14 luni după ce Blinken și-a intrat în funcție și s-a angajat să facă o reevaluare a violențelor din Myanmar, cunoscută și sub numele de Birmania.

Forțele armate ale Myanmarului au lansat o operațiune militară în 2017 care a forțat peste 730.000 dintre membrii minorității rohingya să plece din casele lor și să se refugieze în statul vecin Bangladesh, acolo unde au povestit despre crimele, incendierile și violurile în masă pe care le-au suferit în Birmania.

Secretarul de stat american din perioada Trump a refuzat să numească atrocitățile din Myanmar un „genocid”

În 2021, armata Myanmarului a preluat puterea printr-o lovitură de stat. Oficialii americani și o firmă de avocatură din afara țării au strâns dovezi în efortul de a recunoaște cât mai rapid gravitatea atrocităților, dar secretarul de stat de la acea vreme, Mike Pompeo, a refuzat să ia o hotărâre în acest sens.

Blinken a solicitat întocmirea unei „analize legale și factuale”, au spus oficialii americani sub condiția anonimatului. Analiza a conchis că armata birmaneză continuă să comită genocid, iar Washingtonul speră că oficializarea acestui fapt o să sporească presiunea internațională pentru a trage la răspundere junta care conduce Myanmarul.

„Va fi mai greu pentru [junta militară] să mai comită abuzuri”, a spus un oficial de top al Departamentului de Stat al Statelor Unite. Oficialii ambasadei birmaneze din Washington și un purtător de cuvânt al juntei nu au oferit un răspuns imediat.

Armata Myanmarului a negat faptul că ar fi comis genocid împotriva minorității rohingya, populație ce nu are dreptul de a obține cetățenie birmaneză, argumentând că acțiunile sale reprezintă o operațiune anti-teroristă.

O anchetă ONU a ajuns în 2018 la concluzia că operațiunea militară a armatei birmaneze a inclus „acte de genocid”, dar Washingtonul s-a referit la acel moment la atrocități drept „curățare etnică”, un termen care nu are nicio definiție legală în dreptul penal internațional.

Alte șase cazuri de genocid recunoscute de SUA de la finalul Războiului Rece și până în prezent

În ciuda faptului că SUA percepe acțiunile juntei din Myanmar drept genocid, acest lucru nu va declanșa în mod automat măsuri punitive din partea americanilor.

De la Războiul Rece și până în prezent, Departamentul de Stat a folosit oficial termenul de „genocid” în șase alte cazuri pentru a descrie masacrele din Bosnia, Rwanda, Irak și Sudan, atacurile Statului Islamic asupra grupului yazidi și altor minorități și, anul trecut, abuzurile făcute de China împotriva uigurilor și a altor minorități musulmane din țară. China respinge acuzațiile de genocid.

Blinken va anunța și alocarea de noi fonduri în valoare de 1 milion de dolari pentru Mecanismul Independent de Investigație pentru Myanmar (IIMM), o comisie ONU cu sediul la Geneva care se ocupă cu găsirea dovezilor ce ar putea fi folosite pentru viitoare măsuri legale luate împotriva celor responsabili pentru genocid.

Senatorul american Jeff Merkley, membru al Comisiei de Relații Externe a Senatului, care a condus o delegație a Congresului american în Myanmar și Bangladesh în 2017, a apreciat decizia.

„Deși această decizie este mult întârziată, reprezintă totuși un pas de o importanță critică pentru a trage la răsundere acest regim brutal”, a spus Merkley într-un comunicat.

Junta militară a preluat conducerea în Myanmar la câteva zile după ce Biden a preluat președinția SUA

La câteva zile după ce președintele american Joe Biden și-a intrat în funcție, generalii din Myanmar conduși de comandantul șef Min Aung Hlaing au preluat puterea la 1 februarie 2021, după ce s-au plâns de fraudă la alegerile generale din noiembrie 2020 câștigate de partidul campionului democrației Aung San Suu Kyi. Grupurile de monitorizare a alegerilor nu au descoperit nicio dovadă de fraudă în masă.

Forțele armate birmaneze au zdrobit o revoltă împotriva loviturii lor de stat, în urmă căreia au ucis peste 1.600 de oameni și au reținut aproape 10.000, inclusiv lideri civili precum Suu Kyi, potrivit Asociației de Asistență pentru Deținuții Politici (AAPP). În urma violențelor inițiale s-a declanșat o insurgență împotriva juntei, pe care Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru drepturile omului a numit-o „război civil”, scrie BBC.

Editor : Raul Nețoiu