Lovitură de stat în Myanmar. Aung San Suu Kyi a fost arestată, dictatura militară se întoarce
Aung San Suu Kyi, șefa partidului Liga Națională pentru Democrație (LND), aflat la guvernare în Myanmar, a fost arestată de armată împreună cu alți oficiali ai acestui partid. Lovitura de stat are loc într-o țară care s-a aflat sub o dictatură militară tiranică vreme de 49 de ani.
Un protest al migranților din Myanmar, la ambasada țării din Bangkok, a fost dispersat cu brutalitate de poliția din Thailanda
ACTUALIZARE. Forțele de ordine din Thailanda au intervenit în forță împotriva unor migranți din Myanmar care protestau în fața ambasadei țării la Bangkok, după lovitura de stat dată în țara lor de origine de armată. Cel puțin două persoane au fost rănite în confruntări, scrie The Bangkok Post.
În jur de 150 de polițiști-jandarmi au fost desfășurați în zona din apropierea ambasadei pentru a îi dispersa pe protestatari. Poliția estimează că în jur de 200 activiști thailandezi, 100 de membri ai unui grup pentru democrația din Thailanda (We Volunteer) și 100 de migranți din Myanmar s-au adunat la un protest pentru a condamna lovitura de stat din Myanmar.
„Thailanda nu trebuie să susțină sau să legitimizeze această lovitură de stat sau guvernul militar rezultat din ea. Afirmăm că în calitatea de membri ASEAN, nu se poate să păstrăm tăcerea în fața unei acțiuni malefice și ilegale”, a anunțat WeVo în cadrul unui comunicat.
Vicepremierul Thailandez Prawit Wongsuwon a fost singurul oficial thailandez care a reacționat public la evenimentele din țara vecină, precizând doar că „lovitura de stat ține de afacerile interne ale Myanmarului”.
Acuzații de fraudă de tip „trumpist”. Cum a pregătit armata terenul pentru a da lovitura de stat
ACTUALIZARE. BBC scrie că momentul loviturii de stat a fost ales cu grijă, chiar înainte de deschiderea primei sesiuni a noului parlament, eveniment ce ar fi consfințit rezultatele alegerilor din noiembrie. Pe baza acestora, partidul Liga Națională pentru Democrației a lui Aung San Suu Kyia obținut 80% dintre voturi, arătând că a rămas extrem de popular chiar și în contextul acuzațiilor de genocid împotriva musulmanilor din țară.
Adoptând o strategie „trumpistă”, opoziția controlată în fapt de armată a început să conteste public rezultatul alegerilor și să facă acuzații nefondate de fraudă. Acuzația a reprezentat și principalul pretext pe care armata l-a folosit pentru a lansa lovitura de stat.
Un fost general de armată, fost vicepreședinte al țării, a declarat că „UEC, comisia electorală, nu a rezolvat neregulile numeroase în ce privește listele electorale de la alegerile generale din 8 noiembrie 2020”.
Dovezile care să sprijine aceste acuzații sunt inexistente. Observatorii occidentali și organizațiile pentru drepturile omului spun că victoria partidului de guvernământ este clară și corectă, iar acuzațiile sunt de natură „trumpistă” – zgomot mult și repetarea constantă și frecventă a acelorași acuzații de fraudă lipsite de vreo formă de dovadă clară.
În ciuda rezultatului clar al votului, armata avea totuși o parte importantă a puterii, chiar și în contextul aranjamentului democratic stabilit în 2011, așa că motivele pentru care s-a luat decizia acestei lovituri de stat ar putea fi găsite și în altă parte. De altfel, chiar și această victorie categorică a forțelor democratice nu ar fi afectat puterea armatei, având în vedere că schimbarea constituției este dificilă.
Armata primește automat, conform constituției, 25% dintre locurile din parlament și trei ministere esențiale – de interne, al apărării și al gestionării granițelor. O fostă jurnalistă din Myanmar, Aye Min Thant, sugerează că motivul acestei lovituri de stat executate în grabă și imprevizibil este „jena” produsă de rezultatul alegerilor.
Mai exact, armata nu a vrut să lase în opinia publică imaginea de înfrânt, iar conducerea militară nu se aștepta ca partidul susținut de ei să obțină un număr atât de mic de voturi – Armata se consideră părintele națiunii, astfel că se vede ca având un drept la a conduce țara într-o formă sau alta.
Capitala țării este izolată, iar soldații patrulează pe străzi
ACTUALIZARE. Întreaga autoritate în Myanmar aparține acum principalului comandant al armatei, Min Aung Hlaing, care a declarat și stare de urgență pe o perioadă de un an în această țară, au anunțat reprezentanții armatei la televiziunea publică.
Soldați au fost desfășurați pe străzile capitalei Naypyidaw și într-un alt oraș mare, Yangon. În majoritatea orașelor au fost întrerupte serviciile de telefonie și internet, iar comunicațiile cu capitala au fost întrerupte, fapt ce face dificilă evaluarea situației de acolo, în contextul în care orașul este izolat. De altfel, transmisiunile televiziunilor locale au fost oprite, iar semnalul televiziunilor internaționale a fost blocat.
Lovitura de stat a produs o undă de șoc în toată țara, în contextul în care Myanmar s-a aflat vreme de 49 de ani sub o dictatură militară tiranică. Abia în 2011 armata a hotărât să renunțe la putere în favoarea unei administrații civile democratice.
Pentru mulți locuitori ai Myanmarului, evenimentele petrecute în ultimele ore aduc aminte de perioada dificilă de dictatură militară, perioadă pe care o credeau terminată.
Pe de altă parte, chiar și în contextul sistemului democratic, armata a ținut totuși o parte din putere, pregătindu-și revenire – conform constituției, armata are garantate 25% dintre locurile din parlament și controlează o serie de ministere importante.
----
ACTUALIZARE ora 8:40. Liga Naţională pentru Democraţie din Myanmar (NLD) anunță public faptul că lidera sa, Aung San Suu Kyi, arestată de armată, cere populaţiei să nu accepte lovitura de stat organizată de armată şi să protesteze.
''Acţiunile armatei sunt acţiuni care pun ţara din nou sub dictatură. Le cer oamenilor să nu accepte acest lucru, să răspundă şi să protesteze din toată inima la lovitura de stat comisă de armată'', indică NLD, într-o declaraţie făcută în numele lui Aung San Suu Kyi.
ACTUALIZARE ora 7:00. Statele Unite au cerut eliberarea de către armata din Myanmar a mai multor lideri politici arestaţi, inclusiv a şefei de facto a guvernului, Aung San Suu Kyi, şi au ameninţat că vor reacţiona în cazul unui răspuns negativ, informează AFP.
ACTUALIZARE ora 5:00. Armata din Myanmar a confirmat că a luat controlul asupra țării, după ce Aung San Suu Kyi și alți lideri politici au fost arestați în cursul nopții. La câteva ore după aceste arestări, televiziunea armatei a confirmat că puterea militară declară stare de urgență pentru un an.
Lovitura de stat intervine după tensiuni între guvernul civil și armată pe tema alegerilor legislative desfășurate în noiembrie 2020.
Știrea inițială:
Aung San Suu Kyi, șefa partidului Liga Națională pentru Democrație (LND), aflat la guvernare în Myanmar, a fost arestată de armată împreună cu alți oficiali ai acestui partid. Lovitura de stat are loc într-o țară care mulți ani s-a aflat sub dictatură militară.
Corespondentul BBC spune că pe străzile capitalei Naypyitaw, dar și în principalul oraș al țării, Yangon, au fost desfășurați militari.
Televiziunea de stat din Myanmar MRTV, precum și radioul public au probleme tehnice şi nu pot transmite, a anunţat luni pe Facebook canalul media, la doar câteva ore după ce a fost anunţată arestarea lui Aung San Suu Kyi şi a altor personalităţi de rang înalt.
De asemenea, accesul la internet a fost grav perturbat, potrivit unui ONG specializat. Întreruperile telecomunicațiilor au început luni în jurul orei 3:00 dimineața, potrivit sursei.
Soldații au mers și la casele unor miniștri-cheie, în mai multe regiuni, și i-au ridicat pe oficiali, au declarat familiile acestora.
Cine este Aung San Suu Kyi
Aung San Suu Kyi, în vârstă de 75 de ani, a fost mulți ani disidentă. Ea a fost ținută 15 ani în arest la domiciliu de junta militară care se afla la putere și a devenit una dintre cele mai cunoscute militante din lume. De altfel, în 1991, ea a primit premiul Nobel pentru Pace ca o recunoaștere a luptei sale pentru drepturi democratice.
După ce în 2011 regimul militar din Myanmar, aflat sub sancțiuni internaționale, a dat unele semne de flexibilitate, alegerile organizate în această țară în 2015 au fost câștigate detașat de partidul lui Aung San Suu Kyi. Constituția nu i-a permis însă fostei disidente să devină președinte, pentru că soțul și copiii acesteia sunt cetățeni străini, așa că a fost creată pentru ea funcția de consilier de stat, un rol echivalent cu acela de prim-ministru.
Aung San Suu Kyi este fiica eroului independenței Myanmarului (fosta Birmanie), generalul Aung San. Acesta a fost asasinat când ea nu avea decât 2 ani, chiar înainte ca Myanmarul, colonie britanică, să-și declare independența în 1948.
Totuși, după ce a Aung San Suu Kyi a devenit conducătoarea Myanmarului (în 2015) ea a fost criticată la nivel internaţional pentru modul de gestionare a crizei musulmanilor Rohingya.
În 2017, sute de mii de etnici Rohingya s-au refugiat în Bangladesh-ul vecin, din cauza unei represiuni armate deosebit de dure care a început după câteva atacuri soldate cu morți asupra unor secții de poliție din statul Rakhine. Foștii susținători pe care Aung Suu Kyi îi avea pe plan internațional au acuzat-o că nu a făcut nimic ca să oprească violurile, crimele și posibilul genocid și i-au reproșat că a refuzat să condamne armata - încă puternică și influentă în țară - sau măcar să recunoască atrocităție. Unii au spus că Aung San Suu Kyi e un politician pragmatic, care încearcă să conducă o țară multietnică cu o istorie complexă. Totuși, la o audiere care a avut loc în 2019 la Curtea Internațională de Justiție din Haga, ea a luat apărarea armatei, ceea ce a șocat și i-a șters mult din reputația bună de care se bucura pe plan internațional.
Însă în țară, lidera LND, „Doamna”, cum i se spune, continuă să se bucure de sprijinul larg al populației budiste, majoritare, care nu îi privește cu ochi buni pe etnicii Rohingya.
Armata susține că din cauza pandemiei au fost fraudate alegerile
Arestarea lui Aung San Suu Kyi și a altor lideri din guvern intervine după ce în noiembrie au fost alegeri legislative, câștigate din nou în mod covârșitor (cu 83 la sută din voturi) de partidul condus de ea. Noul parlament urma să-și înceapă prima sesiune chiar luni, în câteva ore.
Armata acuză însă de mai multe săptămâni că ar fi fost nereguli în desfăşurarea alegerilor. Sub pretextul pandemiei de COVID-19, alegerile „nu au fost nici libere şi nici corecte”, a acuzat săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă, purtătorul de cuvânt al armatei, Zaw Min Tun, relatează Agerpres.
Militarii susţin că au identificat milioane de cazuri de fraudă, printre care voturi din partea a mii de alegători centenari sau minori.
Aceste declarații au alarmat deja cancelariile occidentale, care se temeau de o nouă lovitură de stat militară. Peste 12 ambasade, inclusiv cea a SUA şi Delegaţia UE, au cerut încă de vineri Myanmarului să „adere la standardele democratice”. Ele s-au alăturat ONU, într-un cor al îngrijorării internaţionale faţă de o posibilă lovitură de stat.
Alegerile din noiembrie au fost cel de-al doilea scrutin general după 2011, când junta militară care a condus ţara timp de jumătate de secol a fost dizolvată. Cu toate acestea, armata continuă să deţină o putere importantă, deoarece controlează trei ministere-cheie (Internele, Apărarea şi Frontierele).
Editor : Adrian Dumitru | Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
