Live Text NATO și-a dublat granița cu Rusia după aderarea Finlandei. Șoigu amenință: Extinderea e o „încălcare a securității noastre”
Drone ruseşti au lovit portul ucrainean Odesa de la Marea Neagră şi au provocat daune, au anunţat marți autorităţile locale, potrivit AFP. Între timp, președintele Volodimir Zelenski susține că se apropie ziua contraofensivei, iar forțele ucrainene se pregătesc intens în acest sens, cei mai importanţi generali fiind deja pe linia frontului. Marți, Finlanda a devenit al 31-lea membru al Alianței Nord Atlantice. Șoigu a numit extinderea NATO o „încălcare a securității noastre și a intereselor naționale ale Rusiei”.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Nou ajutor militar pentru Ucraina
ACTUALIZARE 19:29 Statele Unite au anunţat marţi o nouă tranşă de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 2,6 miliarde de dolari, inclusiv rachete antiaeriene Patriot şi muniţii de artilerie.
Din suma totală, 500 de milioane reprezintă valoarea armamentului din stocurile americane, iar 2,1 miliarde de dolari - comenzi pentru industria de apărare, a precizat într-un comunicat Departamentul Apărării de la Washington citat de Agerpres.
Ucraina încearcă să obţină suficient armament de la susţinătorii săi din Occident pentru a lansa o contraofensivă în încercarea de a recuceri teritoriile capturate de forţele ruse anul trecut.
La 24 februarie anul trecut, Rusia a lansat o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei vecine. Moscova a susţinut constant că desfăşoară o „operaţiune militară specială de denazificare” a ţării vecine şi de protejare a populaţiei rusofone din Ucraina.
Kievul a anunţat că, înainte de a discuta despre un eventual plan de pace cu Moscova, trupele ruse trebuie să părăsească întregul teritoriu al Ucrainei, inclusiv regiunile anexate anul trecut şi peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014.
Finlanda în NATO: Un plus în termeni de capacităţi militare, o etapă strategică
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
ACTUALIZARE 19:28 Finlanda a devenit marţi al 31-lea stat membru al NATO, furnizând un aport strategic fundamental şi un spor de capacitate unei organizaţii care, lipsită de forţe armate proprii, se bazează pe cele puse la dispoziţie de membrii săi, comentează France Presse, citată de Agerpres.
Este un lucru revoluţionar pentru Finlanda, ce are 1.300 de kilometri de frontieră cu Rusia. Mult timp ataşată poziţiei sale de nealiniere, ţara nordică se va bucura totuşi de asistenţa militară convenţională a aliaţilor săi şi de descurajarea nucleară.
Finlanda se bazează pe 12.000 de soldaţi profesionişti, dar formează peste 20.000 de recruţi în fiecare an şi poate conta în timp de război pe 280.000 de soldaţi apţi de luptă, plus alţi 600.000 de rezervişti, o forţă excepţională în Europa. Ţara nordică îşi poate spori cu 40% bugetul apărării până în 2026. Ea dispune de o flotă de 55 de avioane de luptă F-18 pe care intenţionează să le înlocuiască cu F-35, de 200 de tancuri şi de peste 700 de tunuri.
În schimb, aderarea sa reprezintă '„sute de kilometri suplimentari de frontieră de apărat, o sarcină deloc neglijabilă pentru NATO”, potrivit unui observator european.
Federaţia Rusă consideră că fiecare nou membru al NATO deplasează corespunzător frontiera geostrategică care o opune Statelor Unite.
Înainte de invadarea Ucrainei în februarie 2022, Moscova cerea ca Alianţa Nord-Atlantică să se abţină de la orice activitate militară în Ucraina, Europa de Est, Caucazul de Sud şi Asia Centrală.
Drept răspuns, NATO solicita „retragerea trupelor ruse din Ucraina, Georgia şi Republica Moldova”, cu referire la peninsula ucraineană Crimeea anexată în 2014, la Osetia şi Abhazia, în cazul Georgiei, şi la Transnistria, în cazul Republicii Moldova.
Prin integrarea Finlandei, „flancul vestic al Rusiei devine mai vulnerabil. Frontiera sa cu Alianţa se va întinde de la Oceanul Arctic la Marea Baltică”, remarcă website-ul specializat War on the Rocks.
Singurele echipamente militare proprii ale NATO sunt o flotă de avioane AWACS (sistem aeropurtat de detecţie şi control) şi cinci drone de supraveghere Global Hawk.
Fiecare stat decide ceea ce aduce în coşul NATO, dar toate ţările membre au promis să consolideze securitatea ţărilor orientale şi să mobilizeze mai multe mijloace. Cu titlu de exemplu, Franţa a trimis de la începutul războiului din Ucraina 500 de militari în România, acolo unde erau deja desfăşuraţi americani. Francezilor li s-au alăturat în special olandezi şi belgieni.
Potrivit datelor pentru decembrie, aproximativ 5.000 de militari străini erau staţionaţi în România, ceea ce înseamnă cel mai mare contingent de forţe aliate din flancul sud-estic al NATO.
NATO și-a dublat granița cu Rusia după aderarea Finlandei
ACTUALIZARE 17:30 NATO și dublat granița directă cu Federația Rusă după aderarea Finlandei la Alianța Nord Atlantică.
Finlanda a devenit marţi cel de-al 31-lea membru al Alianţei Nord-Atlantice în urma unei ceremonii desfăşurate la sediul NATO în cadrul căreia a depus instrumentul de aderare, care a fost înaintat secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, reprezentantul statului gardian al tratatului fondator.
Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a declarat marţi, că Finlanda este acoperită de articolul 5 al Tratatului NATO după aderarea la organizaţie, în timp ce preşedintele Sauli Niinisto a spus că el şi concetăţenii să au sentimentul că trăiesc într-o lume mai stabilă.
"Finlanda are cei mai puternici aliaţi din lume. (Vladimir) Putin a vrut să menţină uşa închisă la NATO. Astăzi îi arătăm că a eşuat. În loc de mai puţin NATO, a realizat mai mult NATO", a spus Stoltenberg într-o declaraţie comună cu preşedintele finlandez Sauli Niinisto.
"Este o zi măreaţă pentru Finlanda şi o zi importantă şi pentru NATO. Vreau să văd că procesul de extindere de la 30 la 31 va fi urmat de trecerea la 32. Facem tot ce putem, împreună cu aliaţii, pentru a obţine aderarea cât mai rapidă a Suediei, care este foarte importantă pentru Finlanda", a spus Niinisto.
El a recunoscut că se simte uşurat după realizarea aderării la NATO, dar a menţionat că întreg procesul nu a fost atât de dur, pentru că ţara sa a cooperat mereu foarte bine cu NATO.
"Ne-am dezvoltat mereu capabilităţile lucrând împreună cu NATO, an de an, aşa că nu este nimic atât de nou. Nu cred că în viaţa de zi cu zi oamenii văd foarte multe schimbări. Dar avem mai mult sentimentul că trăim într-o lume mai stabilă", a mai spus preşedintele Finlandei.
"Finlanda a devenit o membră deplină a Alianţei şi va participa la toate întâlnirile şi structurile Alianţei. Dar cel mai important este că Finlanda va fi acoperită de garanţiile de securitate ale NATO, de articolul 5 al Tratatului NATO", a subliniat şi secretarul general al NATO.
Consiliul ONU pentru Drepturile Omului denunță deportările forțate ale copiilor ucrainei de către Rusia
ACTUALIZARE 17:10 Consiliul Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului i-a cerut marţi Rusiei să le permită organizaţiilor internaţionale să efectueze vizite la copii şi la alţi civili ''care au fost deportaţi în mod forţat'' în Ucraina către teritoriile controlate de Moscova, transmite AFP.
Rezoluţia adoptată marţi îi solicită Moscovei să ''pună capăt transferului forţat ilegal şi deportării de civili şi alte persoane protejate în interiorul Ucrainei sau către Federaţia Rusă (...), în particular de copii, inclusiv cei care sunt plasaţi în instituţii, cei neînsoţiţi şi cei care sunt separaţi''.
Textul a fost adoptat cu 28 de voturi pentru, 17 abţineri şi două voturi contra (China şi Eritreea). Potrivit Kievului, 16.221 de copii au fost deportaţi în Rusia până la finalul lunii februarie, date pe care Comisia ONU de anchetă privind încălcările drepturile omului în Ucraina nu le-a putut verifica.
Rezoluţia îi cere Rusiei să acorde reprezentanţilor şi colaboratorilor organismelor internaţionale de ajutor umanitar ''un acces neîngrădit, imediat, durabil şi sigur, să furnizeze informaţii fiabile şi complete privind numărul şi locul unde se află aceşti civili, şi să garanteze că ei sunt trataţi într-o manieră demnă şi revenirea lor în siguranţă".
De asemenea, rezoluţia îi cere Rusiei să acord acces ''neîngrădit, imediat şi durabil'' la toţi prizonierii de război şi la celelalte persoane ''deţinute în mod ilegal''. Rezoluţia prelungeşte cu un an mandatul Comisiei ONU de anchetă privind încălcările drepturile omului în Ucraina de la începutul invaziei ruse în 24 februarie 2022.
La 17 martie, Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis mandate de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin şi comisarului prezidenţial rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, pentru deportarea a mii de minori ucraineni în Rusia. CPI a anunţat că există motive rezonabile pentru a crede că Putin poartă o responsabilitate penală individuală în acest caz. Rusia nu este parte a Statutului de la Roma, ceea ce înseamnă că mandatele de arestare emise de CPI nu au forţă juridică pe teritoriul rus. Totuşi, decizia CPI ar putea împiedica deplasarea lui Vladimir Putin în oricare dintre cele 123 de state ce recunosc jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale.
Rusia nu a negat că a luat mii de copii din Ucraina de la începutul a ceea ce ea numeşte o ''operaţiune militară specială'', dar susţine că scopul a fost de a-i proteja.
Belarus a arestat cetățeni polonezi, ucraineni și baltici pentru spionaj
ACTUALIZARE 15:55 Comitetul pentru Securitatea Statului (KGB) al Republicii Belarus a anunţat marţi arestarea a zeci de ucraineni şi a mai multor polonezi şi cetăţeni ai statelor baltice pentru presupuse acţiuni de spionaj în favoarea serviciilor secrete occidentale, relatează agenţia EFE.
"Observăm că asupra Belarusului s-a intensificat notabil activitatea subversivă şi de spionaj", a semnalat şeful KGB-ului, Ivan Tertel, în timpul unei întâlniri cu preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko şi cu şeful Serviciului rus de Informaţii Externe (SVR), Serghei Narîşkin. El nu a precizat când au fost efectuate arestările la care s-a referit, dar declaraţia sa pare să fie un bilanţ pentru perioada scursă de la începutul invaziei ruse în Ucraina.
Conform aceluiaşi responsabil belarus, polonezii şi ucrainenii au oferit schimbarea cetăţenilor lor cu belaruşi deţinuţi în Polonia şi Ucraina, dar, în cazul Kievului, autorităţile de la Minsk au respins propunerea. El a vorbit şi despre arestarea unui rus şi a unui belarus care lucrau sub coordonarea serviciilor secrete ucrainene şi pregăteau atentate în oraşul belarus Grodno, inclusiv asupra unei garnizoane militare, unui birou militar de recrutare, unei rafinării şi consulatului general rus.
În timp ce şeful SVR a acuzat Occidentul că încearcă să convingă Georgia să deschidă în regiunile separatiste proruse Abhazia şi Osetia de Sud un "al doilea front" împotriva Rusia, pe lângă frontul din Ucraina, şeful KGB a susţinut că statele occidentale pun la care o revoltă armată în Belarus cu obiectivul de a răsturna puterea şi ar fi fost create în acest scop tabere de antrenament în Ucraina, Polonia, Lituania şi Republica Cehă.
La rândul său, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a subliniat că Moscova şi Minskul şi-au intensificat în ultima vreme schimburile de informaţii.
Considerat ultimul dictator al Europei, Lukaşenko a acuzat Occidentul că instigat în august 2020 la protestele împotriva sa ce au urmat fraudării alegerilor prezidenţiale. De atunci, Lukaşenko a aprofundat integrarea Belarusului cu Rusia în cadrul Uniunii Statale, inclusiv în ce priveşte cooperarea militară. În virtutea acestei cooperări, el a acceptat la începutul invaziei ruse în Ucraina ca Rusia să folosească teritoriul belarus pentru a ataca nordul Ucrainei, de unde trupele ruse s-au retras între timp pentru a se axa pe ofensivele din estul şi sudul Ucrainei.
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat luna trecută un acord cu Lukaşenko pentru staţionarea unor arme nucleare tactice ale armatei ruse în Belarus. Cei doi preşedinţi vor avea săptămâna aceasta o întâlnire la Kremlin.
Reacția furioasă a Rusiei la primirea Finlandei în NATO: „Exact aşa o vedem noi!”
ACTUALIZARE 15:35 Rusia nu va lăsa fără răspuns aderarea Finlandei la NATO, ceea ce reprezintă o nouă escaladare a relaţiilor cu Alianţa Nord-Atlantică, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Dmitri Peskov a promis „contramăsuri” şi a calificat extinderea Alianţei Nord-Atlantice drept o „atingere la securitatea” Rusiei.
„Este o nouă agravare a situaţiei. Extinderea NATO este o atingere la securitatea noastră şi la interesele naţionale” ruse, a declarat presei purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, exclamând: „Exact aşa o vedem noi!”.
„Aceasta ne constrânge să adoptăm contramăsuri” pentru a ne asigura securitatea, a continuat el, adăugând că Moscova va acţiona în funcţie de modul în care NATO va „exploata teritoriul finlandez” şi dacă îşi va desfăşura infrastructura în apropierea frontierei ruse.
Lukașenko și-a trimis soldații în Rusia să se instruiască pentru folosirea armelor nucleare „tactice”
ACTUALIZARE 15:18 Militari ai forţelor armate bieloruse au început, de marţi, să fie instruiţi în Rusia în utilizarea armelor nucleare „tactice”, au au transmis Rusia și Belarusul, după ce Kremlinul a anunţat, recent, că va trimite astfel de arme în Belarus.
„Personalul se va instrui în detaliu asupra aspectelor legate de mentenanţa şi utilizarea armelor nucleare tactice de tip Iskander-M OTRK”, a precizat ministerul apărării bielorus într-un comunicat.
Regimul de la Minsk a mai transmis că militarii bieloruşi trebuie să urmeze un ciclu complet de pregătire în una dintre taberele de antrenament ale forţelor armate ruse, fără să precizeze durata instruirii.
Finlanda devine membru NATO. Stoltenberg: „E o zi istorică"
ACTUALIZARE 14:20 Finlanda va deveni marți membru NATO, finalizând o schimbare de politică de securitate declanșată de invazia Rusiei în Ucraina, în vreme ce statul vecin Suedia este lăsat să aștepte, transmite Reuters.
Alianța militară va întâmpina Finlanda ca cel de-al 31-lea membru în cadrul unei ceremonii de ridicare a steagului la sediul NATO de la marginea Bruxelles-ului, la care participă președintele finlandez Sauli Niinisto și miniștri din guvern.
„Aceasta este cu adevărat o zi istorică. Este o zi grozavă pentru alianță”, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, înaintea ceremoniei, potrivit BBC.
Evenimentul marchează sfârșitul unei ere pentru Finlanda în care nu s-a aliniat din punct de vedere militar, după ce statul a respins o încercare de invazie din partea Uniunii Sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a optat să încerce să mențină relații prietenoase cu Rusia vecină.
Rusia utilizează până la 20 de bombe ghidate „cu planare” pe întreaga linie a frontului, afirmă Kievul
ACTUALIZARE 13:10 Forţele ruse utilizează zilnic aproximativ 20 de bombe aeriene ghidate 'cu planare' (glide bomb, în engleză) pe întreaga linie a frontului, pentru a nu-şi trimite avioanele în zona în care pot fi lovite de apărarea antiaeriană ucraineană, a declarat marţi un purtător de cuvânt al Forţelor aeriene ucrainene, Iuri Ignat, citat de EFE şi Unian.
"Ei au început să utilizeze în mod curent bombe 'cu planare' care pot parcurge o distanţă de până la 70 de kilometri", a declarat Iuri Ignat, indicând că inamicul foloseşte cam între 10 şi 20 de bombe de acest tip pe zi de-a lungul întregii lunii a frontului.
Potrivit acestuia, forţele ruse utilizează avioane Su-35 şi Su-34 pentru a lansa aceste bombe fără a fi nevoie să pătrundă în spaţiul în care sunt vulnerabile la rachetele apărării antiaeriene a Ucrainei. Iuri Ignat a insistat că Ucraina are nevoie de mai multe sisteme antiaeriene şi de avioane moderne pentru a respinge atacurile aeriene inamice de la distanţă.
Acest tip de bombe aeriene 'cu planare' parcurge o traiectorie de câţiva kilometri din momentul în care este lansată de un avion. Astfel de bombe ghidate au o rază de acţiune mai mare decât bombele convenţionale întrucât dispun de aripi. Cu cât altitudinea de la care este lansată o astfel de bombă este mai mare, cu atât distanţa parcursă de aceasta este mai mare. Rusia mai foloseşte în războiul împotriva Ucrainei bombe ghidate sau inteligente.
Forţele ucrainene dispun deja şi ele de kituri de bombe inteligente cu muniţie de atac ghidată Joint Direct Attack Munition (JDAM), care transformă o bombă aeriană GBU convenţională într-o bombă de precizie cu o rază de acţiune de până la 72 km, notează Agerpres.
În acelaşi timp, trupele ucrainene care apără partea din Bahmut - oraş asediat în estul ţării - pe care încă o controlează au respins luni 32 de atacuri din partea forţelor ruse care încearcă să preia controlul total asupra oraşului, indică Statul Major General ucrainean într-un buletin informativ publicat marţi şi citat de EFE.
"În direcţia Bahmut, inamicul încearcă să preia controlul total asupra oraşului şi continuă să lanseze atacuri", se arată în nota care aminteşte, prin formulările sale, de comunicate din zilele anterioare. "Pe parcursul zilei (de ieri), unităţi ale forţelor de apărare (ucrainene) au respins 32 de atacuri inamice în zona frontului din Bahmut", potrivit textului, care consemnează, de asemenea, bombardamente ruseşti asupra mai multor localităţi din zonă.
Şeful grupului de mercenari ruşi Wagner, Evgheni Prigojin, a proclamat luni preluarea "legală" a oraşului, în timp ce armata sa privată, care se află în prim-planul ofensivei ruse în zonă, susţinea că a preluat controlul asupra primăriei din Bahmut, ceea ce Kievul a negat. Însuşi Prigojin a recunoscut că trupele ucrainene nu au părăsit oraşul şi sunt concentrate în partea sa de vest.
Potrivit raportului de marţi al Statului Major General ucrainean, Rusia a lansat de asemenea atacuri asupra Avdiivka şi Marinka, alte două oraşe de pe frontul de est pe care forţele de ocupaţie încearcă de luni de zile să le cucerească.
Noua estimare ucraineană a pierderilor rusești
ACTUALIZARE 12:37 Conform armatei ucrainene, pierderile rusești din ultimele 24 de ore însumează: 530 de soldați, 8 tancuri, 6 alte blindate de luptă, 3 piese de artilerie, 1 lansator multiplu de rachete, 9 diferite vehicule militare și 15 drone aeriene.
Lavrov spune că UE este o „asociaţie neprietenoasă”, iar Occidentul încearcă să „bage zâzanie” între Rusia și China
ACTUALIZARE 12:30 Occidentul încearcă să bage zâzanie între Rusia şi China, invocând relaţii inegale şi dependenţa Moscovei de Beijing, a declarat ministrul de externe rus Serghei Lavrov într-un interviu apărut marţi în publicaţia rusă Argumentî i Faktî, în care a spus că Uniunea Europeană, prin poziţia sa ostilă faţă de Moscova, a „pierdut” Rusia, relatează Reuters.
Moscova intenţionează să trateze cu Europa într-o manieră dură dacă va fi necesar, a afirmat Lavrov, care a dat vina pe Uniunea Europeană pentru situaţia creată.
„Uniunea Europeană a pierdut Rusia. Dar este vina sa. Ţările membre ale UE şi liderii UE sunt cei care declară în mod deschis că este necesar să provoace, aşa cum o numesc ei, o înfrângere strategică Rusiei”, a afirmat şeful diplomaţiei ruse în interviul postat pe pagina web a Argumentî i Faktî.
Citește continuarea AICI
„Un dobitoc nebun care-și trimitea soldații la moarte sigură”. Putin l-a dat afară pe generalul de la Vuhledar după înfrângeri repetate
ACTUALIZARE 12:15 Generalul rus Rustam Muradov, unul dintre comandanții cei mai importanți ai armatei ruse în cadrul invaziei din Ucraina, a fost dat afară de pe post după înfrângerile și eșecurilor invadatorilor în apropierea de orașul ucrainean Vuhledar, au declarat două surse de ministerul apărării rus pentru The Moscow Times.
Atacurile invadatorilor din ianuarie și februarie împotriva orașului Vuhledar, o zonă de importanță strategică, au rezultat în pierderi masive de soldați și de echipament. Într-un incident care a devenit extrem de cunoscut ulterior, zeci de tancuri rusești au fost distruse după ce li s-a cerut să avanseze în linie din cuza lipsei de echipament de deminare.
Înlăturarea lui Muradov, un comandant militar cu experiență în Siria și Caucazul de sud, arată felul în care își pedepsește dictatorul rus generalii care nu reușesc de un an de zile să obțină nicio victorie semnificativă în războiul din Ucraina.
Citește continuarea AICI
Momentul în care bloggerul rus sare în aer
ACTUALIZARE 11:45 Asasinarea bloggerului militar și propagandistului rus Vladlen Tatarski a fost surprinsă de camere video în detaliu. În noile imagini, Tatarski poate fi văzut cu câteva secunde înainte de explozie.
Citește continuarea AICI
Rusia a construit zeci de structuri defensive în Crimeea
ACTUALIZARE 11:03 Noile imagini din satelit ale Crimeei, realizate de Maxar Technologies dezvăluie o rețea complexă de tranșee care arată că Rusia a construit zeci de structuri defensive, care se întind pe mulți kilometri, relatează Washington Post. Deși Rusia a construit structuri de apărare și în alte părți, amploarea celor din Crimeea iese în evidență, potrivit experților.
„Pentru Putin, Crimeea este pur și simplu o vacă sacră. Dacă se întâmplă ceva, trupele vor fi trimise imediat la această linie de apărare", a declarat Ian Matveev, un analist militar rus.
Ministerul britanic al Apărării: Rusia încearcă probabil să finanțeze și să dezvolte companii militare private alternative pentru a înlocui în cele din urmă Grupul Wagner
ACTUALIZARE 10:55 În evaluarea de marți dimineață, Ministerul britanic al Apărării transmite că Rusia încearcă probabil să finanțeze și să dezvolte companii militare private (PMC) alternative pentru a înlocui în cele din urmă Grupul Wagner PMC în importantul său rol de luptă din Ucraina.
Aceasta are loc în contextul disensiunilor de mare amploare dintre Ministerul rus al Apărării și Grupul Wagner. Conducerea militară rusă dorește probabil o PMC de rezervă asupra căreia să aibă mai mult control. Cu toate acestea, nicio altă PMC rusă cunoscută nu se apropie în prezent de dimensiunea sau de puterea de luptă a Wagner, notează britanicii.
Guvernul de la Londra mai spune că Rusia consideră probabil că PMC-urile continuă să fie utile în Ucraina, deoarece sunt mai puțin constrânse de nivelurile limitate de salarizare și de ineficiența armatei regulate.
Liderii ruși cred probabil că pierderile grele în rândul PMC-urilor vor fi mai bine tolerate de societatea rusă în comparație cu pierderile armatei regulate, se mai arată în evaluarea Ministerului britanic al Apărării.
Rubla rusească s-a depreciat marți dimineață, atingând cea mai slabă valoare din ultimul an
ACTUALIZARE 10:40 Rubla rusească s-a depreciat marți dimineață, atingând cea mai slabă valoare din ultimul an, aproape de 80 unități pentru un dolar, din cauza ofertei reduse de valută din partea exportatorilor, în pofida creșterii prețurilor petrolului din această săptămână.
La ora 06:13 GMT (09:13 în România), rubla era cu 0,8% mai slabă față de dolar, la cursul de 79,39 unități pentru un USD, cel mai slab nivel de după 19 aprilie 2022. De asemenea, rubla pierduse 0,7% și se tranzacționa la 86,55 pentru un euro, cel mai slab nivel de după 15 aprilie, scrie Reuters.
Zelenski: Pregătim temeinic acţiunile noastre pentru eliberarea teritoriilor ucrainene
ACTUALIZARE 08:05 Preşedintele Volodimir Zelenski a transmis în mesajul de luni seara că se apropie ziua contraofensivei şi că se fac pregătiri intense în acest sens, cei mai importanţi generali fiind deja pe linia frontului.
„În fiecare zi devenim mai puternici, în fiecare zi aducem mai aproape ziua în care statul terorist va da socoteală”, i-a asigurat Zelenski pe ucraineni.
El spune că a discutat cu şefii de Stat Major despre principalele probleme de securitate de pe linia frontului, în regiunile nordice şi la frontieră.„Comandanţii direcţiilor au raportat. De data aceasta, generalii Sîrski şi Tarnavski au raportat prin intermediul comunicaţiilor securizate, nu în persoană, din cele mai fierbinţi puncte de pe linia frontului, despre situaţia din Bahmut, Avdiivka, Marinka şi din întreaga regiune Doneţk, Bilohorivka şi întreaga regiune Luhansk”, a spus Zelenski, precizând că a primit rapoarte şi de la şeful Serviciului de Informaţii al Ministerului Apărării, de la şeful Gărzilor de Frontieră şi de la alţi reprezentanţi ai armatei.
„A fost o întâlnire completă şi o coordonare deplină pentru pregătirea temeinică a acţiunilor noastre active pentru eliberarea teritoriilor ucrainene”, a mai spus președintele Volodimir Zelenski.
Drone ruseşti au lovit portul Odesa
ACTUALIZARE 08:00 Drone ruseşti au lovit portul ucrainean Odesa de la Marea Neagră şi au provocat daune, au anunţat autorităţile locale marţi devreme, transmite AFP, potrivit Agerpres.
„Inamicul tocmai a lovit Odesa şi districtul Odesa cu atacuri UAV” (vehicule aeriene fără pilot), a informat administraţia locală într-un comunicat postat pe Facebook.„Sunt pagube”, a adăugat, fără a furniza alte detalii.
Citându-l pe şeful administraţiei militare a districtului Odesa, Yurii Kruk, comunicatul indică faptul că forţele de apărare aeriană ale Ucrainei acţionează şi avertizează despre posibilitatea unui al doilea val de atacuri.
Odesa a fost o destinaţie preferată de vacanţă pentru mulţi ucraineni şi ruşi înainte de izbucnirea invadării Ucrainei în februarie 2022. În ianuarie 2023, UNESCO a plasat centrul istoric al oraşului Odesa pe lista patrimoniului mondial aflat în pericol.
De la începutul conflictului, Odesa a fost bombardată în mod repetat de forţele ruse.
Rusia vrea să înăsprească legislația după asasinarea bloggerului Vladen Tatarski
ACTUALIZARE 07:30 Parlamentul rus intenţionează să introducă o legislaţie şi mai dură după uciderea bloggerului militar Vladen Tatarski într-o cafenea din Sankt Petersburg, a declarat luni un parlamentar, informează marţi dpa, potrivit Agerpres.
„În viitorul apropiat, vom propune amendamente care vor înăspri pedepsele pentru terorism”, a declarat pe Telegram Vasili Piskariov, şeful comisiei de securitate din Duma de Stat. Schimbările nu se referă doar la atacurile teroriste în sine, ci şi la sprijinirea, încurajarea şi diseminarea propagandei teroriste, a declarat Psikariov, deputat din partea partidului Rusia Unită.
Terorismul implică deja o pedeapsă cu închisoarea pe viaţă, a spus Psikariov, dar unele părţi ale legii permit pedepse mai uşoare. „Cel mai important, ne propunem să creştem catalogul de infracţiuni care să fie pedepsite cu închisoare pe viaţă”, a adăugat deputatul, adăugând că acest lucru este necesar pentru a proteja Rusia de pericolul tot mai mare dinspre Ucraina. Oricui pune în practică, plănuieşte sau chiar justifică un atac nu ar trebui să i se permită să evite „cele mai dure pedepse”, a spus el.
Vasili Piskariov a făcut aceste declaraţii după moartea bloggerului Vladen Tatarski în explozia produsă duminică într-o cafenea din Sankt Petersburg ce aparţine liderului grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin. Tatarski, care a susţinut cu fermitate invazia rusă în Ucraina, a fost ucis după declanşarea unui dispozitivul exploziv ascuns într-o statuetă de ipsos oferită bloggerului militar de una din participantele la evenimentul la care Tatarski, care cerea „anihilarea totală a Ucrainei”, intenţiona să vorbească despre experienţele sale ca reporter de război în zona de luptă din estul Ucrainei. În explozie au fost rănite aproximativ 30 de persoane.
Forţele de securitate ruse au arestat-o pe Daria Trepova, identificată ca fiind persoana care a înmânat statueta. Trepova fusese deja vizată de autorităţi în februarie 2022, când a fost condamnată la zece zile de arest administrativ pentru o acţiune neautorizată împotriva campaniei militare ruse din Ucraina.
Rusia se apără împotriva criticilor după preluarea președinției rotative a Consiliului de Securitate
ACTUALIZARE 07:15 Rusia s-a apărat luni împotriva avalanşei de critici la adresa exercitării preşedinţiei Consiliului de Securitate în luna aprilie, dând asigurări că nu va abuza de această poziţie, transmite AFP, potrivit Agerpres.
„Rusia nu abuzează de prerogativele preşedinţiei. Există, pe de o parte, poziţia naţională şi, pe de altă parte, rolul preşedinţiei Consiliului”, a subliniat ambasadorul rus Vasili Nebenzia în cadrul conferinţei de presă ce marchează începutul fiecărei preşedinţii rotative a Consiliului de Securitate.
Rusia a preluat sâmbătă preşedinţia Consiliului, conform regulilor care prevăd o schimbare a preşedinţiei în fiecare lună, în ordinea alfabetică a membrilor permanenţi şi nepermanenţi.
Această situaţie a provocat critici din partea Ucrainei, care a calificat-o drept „o palmă în faţa comunităţii internaţionale”, dar şi din partea aliaţilor Kievului. „După cum ştiţi, Rusia prezidează Consiliul de Securitate de la 1 aprilie. Este ca o păcăleală de 1 aprilie”, a declarat luni ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield. „Adevărul este că este o preşedinţie rotativă. Ne aşteptăm să se comporte într-un mod profesionist”, a recunoscut ea. „Dar ne aşteptăm, de asemenea, să folosească preşedinţia pentru a răspândi dezinformare şi pentru a-şi promova propria agendă atunci când vine vorba de Ucraina, iar noi suntem gata să le atragem atenţia de fiecare dată când vor încearcă să facă acest lucru”, a spus ea.
Ucraina şi Occidentul denunţă de luni de zile propaganda rusă despre războiul din Ucraina. Această poziţie este „în vena naraţiunii occidentale”, a deplâns Vasili Nebenzia, acuzând, la rândul lor, aliaţii Kievului că „răspândesc dezinformare”, în special „despre situaţia copiilor ucraineni presupus răpiţi în Ucraina şi duşi în Rusia împotriva voinţei lor”.
Curtea Penală Internaţională a emis un mandat arestare pentru crimă de război pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin pentru „deportarea ilegală” a unor copii ucraineni în timpul invaziei ruse. O decizie „prostească” şi „ilegitimă”, a insistat ambasadorul rus care va organiza miercuri o întâlnire informală la ONU pe această temă.
Preşedinţia Consiliului de Securitate asigură anumite prerogative în ceea ce priveşte ordinea de zi. Dar, în calitate de membru permanent, Rusia are deja capacitatea de a obţine organizarea unor reuniuni de urgenţă atunci când solicită acest lucru.
Ţara care deţine preşedinţia rotativă a Consiliului de Securitate organizează de obicei două sau trei întâlniri specifice, pe teme selectate. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov va prezida una dintre ele pe 24 aprilie, având ca subiect „Apărarea principiilor Cartei ONU”. „Rusia nu este în măsură să vorbească despre dreptul internaţional sau despre valorile ONU”, a comentat luni adjunctul ambasadorului britanic James Kariuki cu referire la acest eveniment.
Cele mai importante informații din ziua precedentă:
- Directorul AIEA va discuta cu oficialii ruși la Kaliningrad despre centrala ucraineană Zaporojie
- Forțele ruse sunt „foarte departe” de a captura Bahmut – oficial ucrainean
- Stoltenberg: Nu am văzut nicio schimbare în postura nucleară a Rusiei care să impună o schimbare în postura noastră nucleară
- Stoltenberg: Nu există semne că Putin se pregăteşte pentru pace. Se pregăteşte pentru mai mult război
- Rusia amenință cu „consolidarea capacității militare” la granița cu Finlanda după ce aceasta va deveni membră NATO, de marți
- Putin plănuiește să mute torpile secrete Poseidon mai aproape de SUA
- ISW: Asasinarea bloggerului militar în Sankt Petersburg ar putea fi un avertisment pentru Prigojin
- Rusia acuză Ucraina de asasinarea bloggerului militar și califică incidentul din Sankt Petersburg drept un „atac teorist”
- Războiul lui Putin în Ucraina a cauzat distrugeri de 2,4 miliarde de euro la nivelul patrimoniului și sectorului cultural (UNESCO)
- Rusia confiscă pașapoartele înalților funcționari și directorilor companiilor de stat (Financial Times)
- Putin înfiinţează prin decret un fond de susţinere a militarilor angajaţi în războiul din Ucraina
- Olaf Scholz afirmă că Germania va sprijini Ucraina cât timp va fi nevoie
- Polonia a livrat Ucrainei primele avioane de vânătoare MiG-29
- Rusia mută arme nucleare tactice în Belarus, în pofida „zgomotului” făcut de Europa și SUA (ambasador rus)
- Bahmut nu a căzut încă, dar rușii încercă să preia controlul total asupra orașului, afirmă Kievul
- Prigojin, șeful grupului Wagner, spune că rușii controlează Bahmut „în sens legal”
- Șase civili au fost ucişi în urma bombardamentelor ruseşti la Kostiantinivka, la 20 km de Bahmut
- Zelenski: Luptele de la Bahmut sunt „deosebit de fierbinți”
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
