Christo Grozev, un jurnalist bulgar al platformei de investigaţii Bellingcat, trăieşte la Viena, sub protecţia poliţiei austriece, după ce reprezentanţi ai forţelor de ordine din capitala austriacă şi foşti agenţi de informaţii ruşi l-au avertizat că viaţa îi este în pericol din cauza anchetelor sale. El a dezvăluit în premieră numele presupuşilor agenţi ai Serviciului Federal de Securitate (FSB, ex-KGB) implicaţi în tentativa de otrăvire din august anul trecut asupra opozantului rus Aleksei Navalnîi.
„Frica este o emoţie subiectivă, aşa că nu mă tem pentru viaţa mea. Dar cred că vor încerca să mă omoare”, a declarat Grozev pentru agenția EFE, într-un interviu acordat în capitala Austriei, scrie Agerpres.
Tentativele de asasinare cu agent neurotoxic Noviciok a lui Aleksei Navalnîi, aflat în prezent în închisoare, sau a fostului agent Serghei Skripal şi a fiicei sale Iulia, în 2018, în Marea Britanie sunt, potrivit lui Grozev, doar câteva exemple dintre „numeroasele instrumente” de care dispune Kremlinul pentru eliminarea criticilor săi.
Atacurile cu Noviciok, imposibile fără aprobarea lui Vladimir Putin
Jurnalistul de naţionalitate bulgară consideră că atacurile cu Noviciok ar fi fost imposibile fără aprobarea preşedintelui rus Vladimir Putin, în coordonare cu FSB. „Programul privind agentul neurotoxic Noviciok (încadrat la armele chimice de uz militar. n.red.) este într-atât de periculos, încât era nevoie de aprobare” de la vârf, spune Grozev.
„Sunt un activist, dar scopul meu este să investighez infracţiunile comise de guverne, pe care nimeni nu doreşte sau nu le poate investiga”, spune Grozev. El colaborează din 2016 cu Bellingcat, platforma de investigaţii care cercetează date din surse deschise şi care a câştigat recunoaştere prin dezvăluirile sale bine documentate.
Cum funcționează portalul de investigații Bellingcat
Prima anchetă majoră a lui Grozev a fost dezvăluirea presupusei implicări a armatei ruse în doborârea zborului MH17 în iulie 2014 în estul Ucrainei, cu 298 de persoane la bord.
Această investigaţie i-a adus platformei Bellingcat celebritate în Olanda, de unde proveneau cei mai mulţi dintre pasagerii zborului MH17, iar în prezent o fundaţie de loterie din Ţările de Jos este cel mai mare susţinător financiar al portalului.
Jurnalistul explică în interviu că, în cadrul Bellingcat, care funcţionează mai degrabă ca o reţea mondială de colaboratori, și nu ca presa tradiţională, „singurul activism acceptat este cel pentru adevăr”.
În numele acestui „activism pentru adevăr”, Bellingcat îşi publică întotdeauna metodologia de lucru, explicând pas cu pas modul în care a ajuns la concluzii într-o anchetă sau alta, precum şi datele utilizate în cursul investigaţiei.
Aceste informaţii metodologice sunt concepute astfel încât alţi jurnalişti să poată confirma rezultatele anchetelor şi, în acest fel, să confere credibilitate muncii lor, neavând în spate sprijinul unor mass-media importante.
Bellingcat, care se bazează în principal pe utilizarea datelor din surse deschise, cu anumite rezerve, şi-a început existenţa în 2014 ca un proiect personal al bloggerului Elliot Higgins, care în acel moment investiga utilizarea armelor chimice în războiul din Siria.
Piața neagră a datelor din Rusia. Cum i-a demascat Christo Grozev pe agenții FSB
Pentru a-i identifica pe agenţii FSB care l-ar fi otrăvit pe Navalnîi cu Noviciok, Grozev a utilizat date obţinute de pe piaţa neagră rusă a paşapoartelor şi a înregistrărilor de apeluri telefonice private, o investigaţie foarte asemănătoare cu cea pe care Bellingcat a realizat-o în 2018 în cazul Skripal şi care i-a adus lui Grozev premiul european pentru investigaţii de presă Investigative Reporting Award.
„Am început să lucrăm cu date din surse deschise, dar atunci când te confrunţi cu o reţea de spionaj sofisticată care îşi desfăşoară infracţiunile în mod profesionist, aceasta nu este suficient”, spune jurnalistul.
Pe fondul corupţiei generalizate în Rusia, nu puţini sunt cei care îşi suplimentează veniturile din vânzarea datelor pe piaţa neagră de profil, printre aceştia putând fi întâlniţi de la angajaţi ai băncilor şi companiilor de telefonie mobilă până la poliţişti. Astfel, informaţii considerate confidenţiale pot fi uşor cumpărate cu „o mână” de criptomonede.
„Este ultima noastră soluţie”, remarcă Grozev, care asigură că recurge la această piaţă neagră de date doar atunci când are convingerea puternică că un stat a comis o infracţiune, şi că foloseşte doar datele necesare pentru a-şi testa ipoteza, eliminând orice urmă de informaţii cu caracter privat.
El a recunoscut că a fost surprins să vadă că această piaţă neagră de date în Rusia este în continuare activă după ancheta Bellingcat în cazul Skripal.
„Ne-au pus capcane, încercând să ne pună pe piste greşite, au devenit mai inteligenţi”, remarcă jurnalistul, menţionând că cea mai mare schimbare a fost totuşi „dublarea” preţului pentru informaţii.
Dezvăluirile lui Grozev au avut un impact major în Occident, iar, după ancheta în cazul Navalnîi, acestea încep să aibă impact şi asupra societăţii ruse, apreciază jurnalistul de la Bellingcat. „Pentru prima oară, începe să devină clar că Putin se află în spatele a tot”, susţine Grozev în interviul pentru EFE.
Editor : Luana Pavaluca
