Rusia acuză statele baltice de „război psihologic” din cauza unor garduri la frontieră

Tot mai mulți imigranți din Orientul Mijlociu și Asia caută rute alternative pentru a ajunge în Europa Occidentală, inclusiv prin nordul continentului. În aceste condiții, statele baltice au decis ridicarea unor garduri la granițele lor cu Rusia și Belarus, numai că Moscova consideră că acest demers face parte dintr-un „război psihologic”.

Cele trei state baltice - Lituania, Letonia și Estonia - ridică la granițele lor cu Rusia sau cu aliata acesteia din urmă, Belarus, garduri de sârmă ghimpată, dotate cu echipamente video sofisticate, nu însă împotriva vreunei agresiuni ruse de care aceste țări se tem și pe care oricum astfel de obstacole nu ar putea s-o oprească, ci pentru a opri imigrația ilegală și contrabanda, demers calificat însă de Kremlin drept o „parte a unui plan de război psihologic împotriva Rusiei”, scrie publicația spaniolă ABC, preluată de Agerpres.

După ce aproape a terminat ridicarea unui gard înalt de doi metri de-a lungul celor 137 de kilometri ai graniței sale cu Rusia, Letonia se pregătește să înceapă o construcție similară pe cei 120 kilometri ai sectorului de frontieră terestră cu Belarus, alți 53 de kilometri fiind frontiera naturală delimitată pe râuri sau lacuri. Ridicarea acestui al doilea gard urmează să se încheie în 2020 și va avea un cost estimat de 10,5 milioane de euro.

„Înainte, se credea că migrația era doar o problemă a țărilor din sudul Europei, dar acum aceasta ne afectează și pe noi”, a declarat ministrul leton de externe, Edgars Rinkevics, referindu-se la numărul tot mai mare al migranților din Orientul Mijlociu și Asia care caută rute alternative pentru a ajunge în Europa Occidentală, inclusiv prin nordul continentului.

Din aceleași motive și Lituania a decis să ridice un gard la frontiera cu enclava rusă Kaliningrad și ia în calcul un altul la frontiera cu Belarus. „Un astfel de gard nu va opri tancurile sau militarii, dar va face mult mai dificilă trecerea ilegală a frontierei și dă populației noastre o anumită liniște și senzația de securitate”, a explicat ministrul lituanian de interne, Eimutis Misiunas. Frontiera Lituaniei cu enclava rusă Kaliningrad are o lungime de 266 de kilometri, dar gardul va fi ridicat pe un sector de numai 30 de kilometri. Însă frontiera sa cu Belarusul are 678 de kilometri, fapt ce ar face dificilă ridicarea unui gard pe toată această lungime.

Cât despre Estonia, aceasta a decis de mult timp să ridice un gard de sârmă ghimpată de-a lungul celor 90 de kilometri ai frontierei sale terestre cu Rusia, însă construcția avansează lent și înregistrează întârzieri față de planul inițial ce prevedea terminarea gardului anul acesta, noul termen estimat fiind acum anul 2020.

Întrebat despre aceste măsuri, un consilier din cadrul președinției ruse, Bogdan Bezpalko, a descris gardurile ridicate de cele trei state baltice drept „complet nenecesare”. Ar fi fost mai bine să cheltuiască banii pe altceva, a mai spus reprezentantul Kremlinului, susținând în plus că respectivele garduri „sunt parte a unui plan de război psihologic împotriva Rusiei”.

Numai că și Norvegia și-a consolidat protecția frontierei cu Rusia, traversată de tot mai mulți migranți, în pofida faptului că această frontieră este aproape de Cercul Polar. Finlanda, ce are o frontieră foarte lungă cu Rusia de peste 1.300 de kilometri, a fost la rândul ei afectată de un val de migranți care au traversat teritoriul rus venind dinspre Orientul Mijlociu și Asia.