Summitul Consiliului European la care vor participa joi şi vineri liderii UE nu va aduce un acord cu privire la noile ţinte climatice, o decizie cu privire la amploarea reducerii emisiilor urmând probabil să fie amânată pentru luna decembrie, potrivit Reuters, citată de Agerpres.
Comisia Europeană doreşte că până în anul 2030 emisiile de gaze cu efect de seră să fie reduse cu cel puţin 55% faţă de nivelul anului 1990, ca pas intermediar pentru obţinerea neutralităţii climatice până în anul 2050.
Pentru ca aceste obiective să fie formalizate într-un cadru legal, statele UE trebuie să ajungă la o poziţie comună, apoi la un acord cu Parlamentul European, care cere obiective climatice chiar şi mai ambiţioase.
Dar proiectul concluziilor summitului, consultat de Reuters, nu include nicio ţintă specifică pentru anul 2030. Liderii UE ''vor reveni asupra chestiunii'' la summitul din decembrie pentru a încerca să ajungă la un acord, conform documentului.
Nici proiectul de concluzii al întâlnirii miniştrilor europeni ai mediului, care se va desfăşura săptămâna viitoare, nu include ţinte specifice pentru obiectivele climatice la nivelul anului 2030.
Statele UE rămân divizate în privinţa obiectivelor de mediu, numai aproximativ jumătate dintre ele susţinând diminuarea emisiilor cu cel puţin 55% în deceniul acesta, alte state mai reticente avertizând că economiile lor încă nu sunt pregătite pentru transformări atât de ambiţioase.
De pildă, Polonia, care obţine peste 70% din energia sa din cărbune, a cerut o analiză asupra impactului acestor obiective climatice asupra fiecărui stat membru, solicitare neagreată de Germania.
''Este imposibil (...) Dacă aceasta este condiţia pentru a obţine un acord, atunci nu va fi niciun acord'', a spus secretarul de stat german pentru mediu Jochen Flasbarth, adăugând totuşi că statele membre ar putea lua în discuţie modalităţi de sprijin pentru statele care au economii intensive în carbon.
Pe de altă parte, Comisia Europeană a anunţat miercuri că doreşte o intensificare a ritmului renovării clădirilor ineficiente energetic în statele membre, pentru a grăbi tranziţia către neutralitatea climatică.
Concret, aceasta ar presupune izolarea termică a încă aproximativ 10 milioane de clădiri până în anul 2030, pentru a se ajunge la un total de circa 35 de milioane de clădiri. Finanţarea, ar urma să provină din bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 şi din fondul de redresare post-pandemie, încă neaprobate.
Potrivit Comisiei Europene. consumul energetic al spaţiilor locative este responsabil pentru circa 36% din emisiile de gaze cu efect de seră în UE.
Editor : A.V.D
