Intenţia Germaniei şi a Franţei de a relansa dialogul cu Rusia divizează statele UE şi prefigurează discuţii dificile la summitul european început joi la Bruxelles. Propunerea venită din partea liderilor Germaniei şi Franţei a luat prin surprindere oficiali ai UE, iar țări precum Lituania, Letonia, Estonia sau Polonia se opun unei deschideri față de Rusia, cerând un răspuns mai dur din partea UE care să contracareze agresiunea militară, acţiunile de sabotaj şi asasasinatele comise de spionii ruşi pe teritoriul Europei.
La sosirea la summit, cancelarul Angela Merkel a apreciat că UE trebuie să găsească modalităţi de a intra în dialog direct cu Rusia, întrucât, argumentează ea, „conflictele pot fi cel mai bine soluţionate prin dialog”.
„Nu este de ajuns ca preşedintele american să discute cu preşedintele rus. Uniunea Europeană trebuie să-şi creeze la rândul ei diferite formate de discuţie” cu Moscova, a indicat anterior Merkel în faţa Bundestagului.
O părere asemănătoare a fost exprimată de cancelarul austriac Sebastian Kurz. „Sunt foarte mulţumit să văd în sfârşit mişcări spre un dialog cu Rusia”, a spus el de asemenea la sosirea la summit.
„Din punct de vedere geografic suntem mai aproape de Rusia decât de SUA, aşadar nu puteam doar să stăm şi să privim dialogul între SUA şi Rusia, în timp ce multe chestiuni, precum Ucraina, ne afectează pe noi mai mult decât pe SUA”, explică şeful guvernului austriac.
„Încercăm să ne înţelegem cu ursul pentru a ţine în siguranţă o parte din albine”
Alte state membre, precum ţările baltice, Polonia sau Suedia, sunt însă mai sceptice cu privire la o asemenea abordare.
„Nu vedem nicio schimbare radicală în modelul de comportament al Rusiei”, a declarat preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda. „Dacă vom încerca să abordăm Rusia fără nicio schimbare pozitivă din partea Rusiei, atunci vom transmite semnale foarte rele şi incerte către partenerii noştri, de pildă statele Parteneriatului Estic”.
„Mie mi se pare că încercăm să ne înţelegem cu ursul pentru a ţine în siguranţă o parte din albine”, a concluzionat preşedintele lituanian.
În acest timp, premierul olandez Mark Rutte a spus că, deşi în principiu nu este împotriva dialogului cu Rusia, el nu va participa la un summit cu această ţară.
Ideea unei relansări a dialogului cu Rusia, după seriile de sancţiuni ale UE contra acesteia şi represaliile Moscovei ce au rezultat de aici, a venit din partea cancelarului german Angela Merkel şi ea vine în întâmpinarea preocupărilor preşedintelui francez Emmanuel Macron, potrivit unor surse diplomatice la care face referire France Presse.
Acesta din urmă a confirmat la sosirea la summit că doreşte şi el restabilirea dialogului cu Rusia, „pentru stabilitatea continentului european”, adăugând că, în opinia sa, acest dialog trebuie să fie „ambiţios” şi „exigent”, astfel încât „să nu cedăm nimic din valorile noastre” europene.
Dincolo de ideea de bază, „chestiunea care se pune este formatul dialogului. Cum să se desfăşoare acest dialog? La ce nivel? Prin ce canal? Şi care trebuie să fie rolul instituţiilor europene?”, remarcă o sursă europeană.
Proiectul de concluzii al summitului elaborat miercuri seară este departe de a fi adoptat. El menţionează necesitatea ca UE să discute cu Moscova despre subiectele asupra cărora blocul comunitar are interese, dacă sunt întrunite condiţiile. Discuţiile dintre liderii europeni se anunţă dificile şi un consens în această chestiune este îndepărtat.
Citește și Iohannis, despre un summit UE-Rusia: Sunt chestiuni pe care nu le putem tolera, dar sunt zone unde o colaborare ar fi benefică
Politico: Propunerea Merkel-Macron de apropiere faţă de Putin dezbină UE
Propunerea venită din partea liderilor Germaniei şi Franţei a luat prin surprindere oficiali ai UE, inclusiv pe preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi a reuşit să înfurie lideri de stat din ţările europene, în special ţările baltice şi Polonia, informează Politico.
Liderii politici din Lituania, Letonia, Estonia şi Polonia sunt de mai multă vreme de părere că e nevoie de un răspuns mai dur din partea UE, care să contracareze agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, acţiunile de sabotaj şi asasasinatele comise de spionii ruşi pe teritoriul Europei sau atitudinea Moscovei faţă de opozantul Alexei Navalnîi, otrăvit şi în prezent încarcerat.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi că susţine crearea unui mecanism de dialog şi de contacte cu UE. Într-un editorial publicat marţi de cotidianul german Die Zeit, în ziua când s-au împlinit 80 de ani de la invadarea Uniunii Sovietice de către Germania nazistă, el a pledat pentru ''restabilirea'' unei alianţe a Rusiei cu Europa şi pentru a lăsa în urmă „neînţelegerile” şi „nemulţumirile” din trecut.
Preşedintele rus a dat asigurări că Rusia este deschisă „unei cooperări corecte şi creative”, cum ar fi de exemplu stabilirea unui spaţiu comun de cooperare şi securitate „de la Atlantic la Pacific”.
El a reproşat însă Europei că „a sprijinit în mod activ lovitura de stat din Ucraina”, organizată de SUA şi care a provocat „diviziunea internă” şi „ieşirea Crimeei” din Ucraina.
Sursa: Reuters, Politico, Agerpres
Editor : Robert Kiss
