Live Text Forțele proruse din Donețk au pierdut mai mult de jumătate din oameni până acum. Mai mulți morţi după atacurile rusești de la Harkov
Ucrainenii anunță că au lansat atacuri aeriene asupra garnizoanei ruse instalate în Insula Șerpilor și le-au provocat pierderi semnificative forțelor Moscovei. Imagini din satelit furnizate de Planet Skysat și Maxar arată mai multe suprafețe arse, efecte ale loviturilor ucrainenilor, de ieri și de zilele trecute. De cealaltă parte, Moscova susține că a respins „o încercare nebunească” a Ucrainei de a cuceri Insula Șerpilor. Ar fi doborât 13 din cele 15 drone folosite și ar fi interceptat toate proiectilele lansate spre stânca aflată la 40 de kilometri de Sulina. Pe de altă parte, un bombardament lansat de forțele ruse în regiunea Harkov s-a soldat cu moartea a 15 oameni.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Primar: Cel puțin 22.000 de oameni au murit în Mariupol de la începutul invaziei
Primarul din Mariupol, Vadim Boichenko, a anunțat miercuri, într-o conferință de presă, că cel puțin 22.000 de persoane din oraș au murit în urma bombardamentelor, de la începutul invaziei. Bilanțul prezentat de primar a fost preluat de canalul Nexta, pe Twitter.
Rușii susțin că au distrus obuzierele M777 trimise în Ucraina de Occident
ACTUALIZARE 18.42 Ministerul rus al Apărării a susținut miercuri că forțele ruse au vizat și distrus „obuziere M-777 de 155 mm” furnizate Ucrainei de aliații americani, potrivit CNN.
Rusia a folosit lovituri de artilerie de înaltă precizie pentru a distruge „obuzierele de 155 mm fabricate în SUA”, a susținut Ministerul Apărării.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Nu este clar câte obuziere M777 ar fi fost distruse, dar nu este prima dată când Rusia face afirmații similare.
Olaf Scholz: Ucraina ”are nevoie de un plan Marshall” pentru reconstrucţie
ACTUALIZARE 18.40 Cancelarul german Olaf Scholz a chemat miercuri la crearea unui ”plan Marshall” pentru Ucraina, estimând că reconstrucţia acestei ţări va costa ”miliarde” şi se va întinde pe ”mai multe generaţii”, relatează AFP, potrivit Agerpres.
”La fel ca Europa devastată după Al Doilea Război Mondial, Ucraina are astăzi nevoie de un plan Marshall pentru reconstrucţie”, a afirmat Scholz într-un discurs în Bundestag înaintea summiturilor UE, G7 şi NATO.
”Vom avea nevoie de mai multe miliarde suplimentare de euro şi de dolari, iar aceasta vreme de ani”, a subliniat el, în contextul în care subiectul ajutorului financiar pentru Kiev va fi în centrul discuţiilor la aceste reuniuni.
Citeşte întreaga ştire: LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 119 | Lupte grele în estul și sudul Ucrainei. Informații britanice: Prorușii din Donețk au pierdut peste 50% din forțe
Rusia atenționează NATO şi UE să nu alimenteze tensiunile prin blocada asupra enclavei Kaliningrad
ACTUALIZARE 18.35 Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a cerut miercuri UE şi în special NATO să nu alimenteze tensiunile prin blocada parţială asupra enclavei Kaliningrad. Pe de altă parte, Comisia Europeană a apreciat că nu este vorba despre o blocadă, ci despre inspecţii „specifice” şi „proporţionale” efectuate de Lituania, care nu mai permite tranzitul pe teritoriul său a unor mărfuri supuse sancţiunilor europene adoptate împotriva Rusiei după agresiunea acesteia împotriva Ucrainei, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.
„Aş dori să atenţionez membrii NATO şi politicienii din UE în faţa acestor retorici periculoase cu privire la conflict”, a declarat diplomatul rus, răspunzând unei declaraţii a purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, care a asigurat că dacă va fi nevoie NATO ar putea pune în aplicare în Lituania articolul 5 din tratatul Alianţei.
„Un atac împotriva unui membru (al NATO) ar constitui un atac împotriva tuturor”, aşa cum este menţionat în respectivul articol, a amintit reprezentantul diplomaţiei americane.
„Din nefericire, în Occident există forţe cu multă influenţă şi cu acces la putere care fac tot posibilul pentru a continua să alimenteze tensiunile cu Rusia. Este un lucru alarmant”, a remarcat vice-ministrul rus de externe. „Noi ne asumăm toate circumstanţele cu un grad extrem de responsabilitate”, a mai spus Riabkov, insistând că prioritatea Rusiei este de a „evita un conflict direct între puterile nucleare”.
Turcia negociază cu Rusia deblocarea crizei cerealelor din porturile ucrainene
ACTUALIZARE 18.30 Reprezentanți ai Ministerului Apărării din Turcia s-au deplasat miercuri la Moscova pentru noi discuţii în vederea reluării exporturilor prin Marea Neagră a cerealelor ucrainene blocate din cauza ofensivei militare ruse.
„Părţile au discutat probleme legate de securitatea navelor comerciale şi exportul cerealelor din porturile ucrainene, precum şi despre abordări care să asigure siguranţa navigaţiei în Marea Neagră”, a anunţat Ministerul Apărării rus într-un comunicat citat de Reuters, potrivit Agerpres.
Milioane de tone de grâu sunt blocate în porturile ucrainene din cauza atacului lansat de Rusia împotriva Ucrainei, la sfârşitul lui februarie, ceea ce ar putea genera o criză alimentară mondială.
Ankara, care încearcă să menţină bune relaţii cu Moscova şi Kiev, a propus să ajute la organizarea transportului de cereale, în baza unui plan al ONU ce implică Rusia şi Ucraina.
Moscova afirmă că nu împiedică ieşirea de nave comerciale şi acuză Ucraina că a paralizat transportul maritim prin minarea apelor de lângă porturile sale.
La rândul său, Kievul se teme de un atac maritim al Rusiei asupra coastei ucrainene de la Marea Neagră, în condiţiile în care armata rusă ocupă deja o mare parte din sudul Ucrainei, inclusiv toată coasta Mării Azov.
De asemenea, Ucraina acuză Rusia că şi-a însuşit recoltele din teritoriile ocupate.
AIE: Europa trebuie să fie pregătită ca Rusia să oprească de tot exporturile de gaze
ACTUALIZARE 18.28 Europa trebuie să se pregătească pentru situația în care Rusia va opri la iarnă toate exporturile de gaze în regiune, a avertizat șeful Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), care a cerut guvernelor să lucreze la reducerea consumului și să nu închidă centralele nucleare, scrie The Guardian.
Fatih Birol a spus că reducerea livrărilor de gaze din ultimele săptămâni, despre care Kremlinul a spus că sunt cauzate de lucrările de mentenanță, ar putea fi de fapt începutul unui proces mai amplu de întrerupere a fluxului de gaze menit să împiedice Europa să își umple rezervele pentru iarnă, ceea ce i-ar oferi Rusiei un avantaj în relația cu statele din regiune.
„Europa trebuie să fie pregătită în caz că gazul rusesc este tăiat de tot”, a spus Birol într-un intreviu pentru Financial Times. „Cu cât ne apropiem mai mult de iarnă, cu atât înțelegem mai bine intențiile Rusiei”.
„Cred că întreruperile au ca scop evitarea umplerii rezervelor Europei”, a explicat șeful agenției. Țările din UE se grăbesc să își umple rezervele de realimentare, Germania sperând ca până în luna noiembrie capacitatea sa de stocare a gazelor să fie ocupată în proporție de 90%, în acest moment ele fiind doar pe jumătate pline.
Statele europene încearcă, de asemenea, să își reducă dependența de combustibilii fosili din Rusia, preferând să importe gaz din alte țări, precum SUA, și să grăbească trecerea la energia regenerabilă. Cursa pentru renunțarea la petrolul și gazele rusești va necesita arderea unor cantități mai mari de cărbune, au avertizat însă oficialii europeni, care au spus că centralele nucleare nu vor putea fi închise prea curând.
Presa din Ucraina: „România merită o recunoaștere mai mare”
ACTUALIZARE 18.20 Sprijinul oferit Ucrainei de România, de autorități dar și de cetățenii români, merită o recunoaștere mai mare, scrie, miercuri, Kyiv Post, care face un rezumat al principalelor forme de sprijin acordate de țara noastră Ucrainei invadate de ruși.
România i-a sprijinit și ajutat pe ucraineni în toate felurile posibile, încă din primele zile ale războiului, țara noastră fiind una dintre principalele țări de tranzit pentru livrarea de armament și echipament militar venit sub formă de ajutor din Statele Unite. România este a treia cea mai mare țară de tranzit pentru livrarea de armament și echipament militar către Ucraina.
Încă din primele zile ale războiului, președintele Klaus Iohannis a asigurat guvernul de la Kiev de sprijinul deplin al României pentru integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană, iar recent, în timpul deplasării sale în capitala ucraineană, l-a asigurat pe Volodimir Zelenski că România își dorește ca Ucraina să obțină cât mai repede statutul de candidat pentru aderare.
Mai mult, pentru a furniza Ucrainei armei letale din rezervele armatei române, ministerul apărării de la București și-a amendat reglementările pentru a permite livrarea de arme și către țări non-NATO.
România are un număr mare de avioane MiG-21 și MiG Lancer, dar și avioane MiG-29, pe care nu le folosește dar pe care ar putea să le ofere Ucrainei. Guvernul român a promovat, de asemenea, în mod activ eforturile de a livra sisteme americane M142 HIMARS către Ucrainia.
Pe lângă muniție, veste antiglonț și căști militare, România livrează Ucrainei inclusiv combustibili, echipament medical și dezinfectanți. Camioane întregi de ajutoare umanitare ajung în Ucraina în mod regulat din România.
Mai mult, voluntari români au organizat puncte de ajutor la granițe pentru refugiați ucraineni, care primesc tot ce au nevoie – de la mâncare și haine la transport și cazare – iar România a primit până acum peste 800.000 de refugiați ucraineni, aceștia având dreptul să intre în țară prin orice punct de trecere.
Citește continuarea AICI
Moscova acuză Londra că împiedică participarea Rusiei la Adunarea Parlamentară a OSCE
ACTUALIZARE 13:40 Moscova a acuzat miercuri Marea Britanie că împiedică Rusia să participe la următoarea Adunare Parlamentară a OSCE, la începutul lunii iulie, la Birmingham, refuzând să elibereze vize membrilor delegaţiei sale, relatează AFP.
„Toţi membrii delegaţiei figurează pe listele cu sancţiuni ale Regatului Unit, am solicitat în timp util (...) să se rezolve chestiunea garanţiei acordate de partea britanică pentru eliberarea vizelor de intrare”, a declarat, citat de agenţiile de presă ruse, senatorul Vladimir Djabarov care face parte din delegaţia rusă.
„Am primit un răspuns scandalos că guvernul britanic nu poate - la propriu - elibera vize membrilor delegaţiei ruse, indiferent de motivul vizitei lor în ţară”, a adăugat el.
Rusia amenință Lituania
ACTUALIZARE 13:18 Răspunsul Moscovei față de interdicția pe care Lituania a impus-o tranzitului spre exclava rusească Kaliningrad a mărfurilor vizate de sancțiunile UE nu va fi unul exclusiv diplomatic, ci va fi unul de natură practică, a transmis miercuri Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, informează Reuters.
„Una dintre principalele întrebări a fost dacă răspunsul va fi unul exclusiv diplomatic. Răspunsul: nu”, a spus Zaharova în cadrul conferinței de presă săptămânale. „Răspunsul nu va fi diplomatic, ci practic”.
Moscova a schimbat adresa ambasadei SUA în Rusia
ACTUALIZARE 13:17 Rusia a schimbat adresa oficială a ambasadei SUA la Moscova, pentru a-i onora pe separatiştii pro-ruşi din Ucraina. Prin această metodă, Moscova denunţă sprijinul american pentru Kiev și răspunde, în același timp, unei măsuri similare luate de Statele Unite în privința ambasadei Rusiei la Washington.
„Ambasada SUA în Rusia are o nouă adresă oficială”, a anunţat primăria Moscovei într-un comunicat citat de dpa, potrivit Agerpres.
De acum, misiunea diplomatică a Statelor Unite se află la adresa „Piaţa Republicii Populare Doneţk” nr. 1, numele unuia dintre teritoriile separatiste din Donbasul ucrainean, a cărui independenţă a fost recunoscută de Rusia în februarie, cu puţin timp înainte de a ataca Ucraina.
Această denumire a fost dată unei intersecţii până acum anonime, alăturată ambasadei. Numele străzilor care încadrează misiunea diplomatică americană nu au fost schimbate.
Sondaj: Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a consolidat sprijinul public pentru UE
ACTUALIZARE 13:15 Parlamentul European a dat publicităţii Eurobarometrul de primăvară 2022, centrat pe războiul din Ucraina şi consecinţele sale. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a consolidat sprijinul public pentru UE, arată sondajul.
Aproape două treimi (65%) dintre europeni consideră că apartenenţa la UE este un lucru bun. Acesta este cel mai bun rezultat din 2007, când a fost de 58%, consemnează legislativul UE într-un comunicat de presă.
Apartenenţa la UE este considerată „un lucru bun” de o majoritate absolută a cetăţenilor din toate ţările, cu excepţia Greciei şi a Slovaciei, unde mai mulţi respondenţi consideră că acest lucru este „nici bun, nici rău”. În comparaţie cu ultimul sondaj realizat de Parlamentul European la finalul anului 2021, rezultatele au crescut semnificativ în majoritatea ţărilor, în special în Lituania (+20 puncte procentuale), Malta (+12 puncte procentuale) şi Estonia (+9 puncte procentuale).
În România procentul celor care consideră apartenenţa la UE un lucru bun este de 47% (+4 puncte procentuale), 29% consideră că acest lucru este „nici bun, nici rău” (la fel ca în sondajul precedent), iar 23% - că este „un lucru rău” (-4).
Rusia, acuzată că a încălcat spațiul aerian al Estoniei
ACTUALIZARE 10:50 Ministerul de Externe de la Tallinn l-a convocat marţi pe ambasadorul Rusiei pentru a protesta faţă de o încălcare „extrem de gravă” a spaţiului aerian al Estoniei de către un elicopter rusesc.
Este a doua oară în mai puţin de două săptămâni când partea estoniană îşi exprimă dezaprobarea faţă de reprezentantul diplomatic al Moscovei, menţionează agenţia.
Ministerul afirmă că elicopterul rusesc a survolat sud-estul Estoniei în 18 iunie, fără a avea permisiunea în acest sens. Aparatul de zbor a intrat fără permisiune în spațiul aerian al Estoniei în zona punctului de frontieră Koidula, potrivit ministerului estonian.
„Estonia consideră că este vorba despre un incident extrem de grav şi de regretabil, care creează fără îndoială tensiuni suplimentare şi este complet inacceptabil”, arată un comunicat al ministerului, citat de Reuters, potrivit Agerpres.
Ministerul britanic al Apărării: 55% dintre luptătorii autoproclamatei Republici din Donețk au fost răniți sau uciși până acum
ACTUALIZARE 10:30 În evaluarea războiului de miercuri dimineață, Ministerul britanic al Apărării transmite că numărul morților și răniților din rândul forțelor pro-ruse ale autoproclamatei republici Donețk este de peste jumătate din forța sa inițială.
Britanicii observă că bombardamentele grele continuă, în timp ce Rusia presează pentru a învălui zona Severodonețk prin Izium în nord și Popasna în sud. Este foarte probabil ca Rusia să se pregătească pentru desfășurarea unui număr mare de unități de rezervă în Donbas.
Autoritățile ruse nu au făcut public numărul total al victimelor militare în Ucraina începând cu 25 martie. Cu toate acestea, autoproclamata Republică Populară Donețk (RPD) publică cifrele privind numărul de victime pentru forțele RPD, notează Londra.
Astfel, în data de 16 iunie, RPD a recunoscut că 2.128 de militari au fost uciși în luptă și 8.897 de răniți, de la începutul anului 2022. Rata victimelor din RPD este echivalentă cu aproximativ 55% din forța sa inițială, ceea ce evidențiază uzura extraordinară pe care o suferă forțele ruse și pro-ruse în Donbas. Este foarte probabil ca forțele RPD să fie dotate cu arme și echipamente depășite, mai punctează britanicii.
De ambele părți, capacitatea de a genera și de a desfășura unități de rezervă pe front devine probabil din ce în ce mai importantă pentru rezultatul războiului, mai subliniază Ministerul britanic al Apărării.
Elveţia a importat aur rusesc pentru prima dată de când Moscova a declanșat invazia în Ucraina
ACTUALIZARE 10:20 Elveţia a importat în luna mai aur din Rusia, pentru prima dată de când Kremlinul a trimis trupele în Ucraina, în 24 februarie, arată datele publicate marţi de autorităţile vamale elveţiene.
Elveţia este cel mai mare centru global de rafinare a aurului şi un centru de tranzit pentru metalul galben. Datele privind exporturile furnizează informaţii privind tendinţele de pe piaţă, relatează Reuters, citată de Agerpres.
Sancţiunile occidentale impuse Rusiei nu au vizat direct livrările comerciale de aur, dar multe bănci şi companii de rafinare au renunţat la aurul din Rusia după începerea invaziei.
În mai, Elveţia a primit din Rusia 3,1 tone de aur, în valoare de aproximativ 200 milioane de dolari, reprezentând aproximativ 2-3% din importurile sale totale de aur, arată datele autorităţilor vamale.
În perioada februarie 2021 - februarie 2022, în medie, Elveţia importa lunar aproximativ două tone de aur din Rusia.
SUA l-au desemnat pe „Vânătorul de naziști” să investigheze crimele de război comise de ruși în Ucraina
ACTUALIZARE 09:55 Fostul director al Biroului pentru Investigații Speciale din Departamentul american al Justiției, care a fost responsabil de identificarea și deportarea criminalilor de război naziști, va conduce o echipă de investigații a crimelor de război petrecute în Ucraina, transmite publicația americană The Hill.
Departamentul pentru Justiție a anunțat într-un comunicat emis marți că Eli Rosenbaum, care a lucrat în departament timp de 36 de ani, va conduce Echipa tragerii la răspundere pentru crime de război, care se va concentra pe crime de război și atrocități comise în timpul invaziei ruse din Ucraina.
„Muncind alături de partenerii noștri interni și internaționali, Departamentul Justiției va fi necruțător în eforturile noastre de a trage la răspundere fiecare persoană complice la comiterea crimelor de război, torturii și altor grave violări în timpul conflictului neprovocat din Ucraina”, a declarat procurorul general al SUA, Merrick Garland, într-un comunicat.
Citește continuarea AICI
Lituanienii din apropierea Kaliningradului își pun speranțele în NATO după ce au fost amenințați direct de Rusia
ACTUALIZARE 09:25 Amenințările Rusiei la adresa Lituaniei și cetățenilor ei au provocat nervozitate printre unii rezidenți ai zonelor din apropierea exclavei rusești Kaliningrad, care spun că își pun speranțele în NATO pentru descurajarea oricărei intenții agresive a regimului Putin, extrem de agitat în ultimele zile după ce autoritățile de la Vilnius au pus în aplicare sancțiunile UE și pentru regiunea Kaliningrad.
Vitalijus Sidiskis, în vârstă de 59 de ani, este de părere că e greu de prezis cum va acționa Rusia, însă spune că rămâne calm, în condițiile în care Lituania este o țară membră NATO și UE.
„Nimic rău nu se va întâmpla pentru că Lituania este în NATO și în Uniunea Europeană. Nu cred că ne vor ataca agresiv”, a spus el, într-o declarație pentru Reuters.
Și alți locuitori ai unui oraș de graniță, Kybartai, aflat chiar lângă exclava rusească, spun că amenințările Rusiei au umbrit orice alte probleme, inclusiv inflația uriașă care a lovit direct în economiile lituanienilor.
Citește continuarea AICI
Zelenski cere din nou un al 7-lea pachet de sancțiuni din partea UE și livrări de arme
ACTUALIZARE 08:54 Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi-a reiterat apelul pentru adoptarea de noi sancţiuni ale Uniunii Europene (UE) împotriva Rusiei, îndemnând Bruxellesul să adopte un al şaptelea pachet de sancţiuni cât mai curând posibil, informează miercuri dpa.
„Rusia trebuie să simtă o presiune tot mai mare din cauza războiului şi politicii sale agresive antieuropene”, a declarat Zelenski într-o nouă adresare video, marţi noaptea.
De asemenea, Zelenski a reiterat nevoia urgentă a Kievului de a continua să primească arme. „Vieţile a mii de oameni depind în mod direct de viteza (de reacţie a) partenerilor noştri”, a spus el, conform Agerpres.
Pe linia frontului din estul Ucrainei, armata ucraineană a reuşit să-şi întărească apărarea în regiunea Lugansk, unde au loc lupte grele, a spus Zelenski. Între timp, în regiunea Harkiv (Harkov), ruşii îşi continuă bombardamentele puternice, însă zona din jurul oraşului Herson ocupat de armata rusă a fost recucerită gradual de forţele ucrainene, a adăugat preşedintele Zelenski.
Discuţiile între statele membre UE cu privire la un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei continuă. Sâmbătă, guvernul polonez a cerut la rândul său noi măsuri punitive împotriva Rusiei, pentru a menţine presiunea economică asupra Moscovei şi a pune capăt invaziei asupra Ucrainei. „Din punctul nostru de vedere, un al şaptelea pachet de sancţiuni ar trebui impus cât mai curând posibil. Trebuie să menţinem presiunea”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe polonez, Lukasz Jasina.
Cele 27 de ţări membre ale UE au adoptat al şaselea pachet de sancţiuni la începutul lui iunie. Printre alte acţiuni punitive, acesta prevede un embargo petrolier de amploare, interzicerea ma multor mass-media ruseşti în Europa şi excluderea celei mai mari bănci a Rusiei, Sberbank, din reţeaua de comunicare financiară Swift.
Miza Kaliningrad
ACTUALIZARE 08.31 Interdicția Lituaniei privind tranzitul mărfurilor vizate de sancțiuni pe teritoriul său, către și dinspre regiunea rusă Kaliningrad, a înfuriat Kremlinul.
Regiunea rusă, care se întinde pe 15.000 de kilometri pătrați, se află la Marea Baltică, încadrată de Lituania la nord și est și Polonia la sud, și se află la aproximativ 1.300 km de Moscova.
Kaliningrad este sediul flotei baltice a Rusiei și găzduiește unele dintre cele mai puternice arme ale sale, inclusiv rachete hipersonice.
Germania: Reducerea livrărilor de gaz rusesc către Europa reprezintă „un atac”
ACTUALIZARE 08.25 Reducerea livrărilor de gaz rusesc către Europa prin conducta Nord Stream, decisă recent de Moscova, reprezintă „un atac” care urmăreşte „semănarea haosului pe piaţa europeană a energiei”, a spus ministrul german al Economiei, Robert Habeck.
„Ceea ce am văzut săptămâna trecută capătă o altă dimensiune. Reducerea livrărilor de gaz prin Nord Stream este un atac la adresa noastră”, a spus ministrul german într-un discurs rostit la Berlin în faţa patronatului din industrie, relatează AFP, citată de Agerpres.
Acest „atac economic” a fost „comis în mod deliberat” de președintele rus Vladimir Putin, a adăugat el.
„Am văzut deja acest lucru de mai multe ori, cu reducerea livrărilor de gaz în Bulgaria, Polonia sau în Danemarca. Este vorba de a semăna haos pe piaţa europeană de energie” prin creşterea preţurilor, a avertizat Robert Habeck.
Imagini din satelit după atacul asupra garnizoanei ruse din Insula Șerpilor
ACTUALIZARE 08.20 Ucrainenii anunță că au lansat atacuri aeriene asupra garnizoanei ruse instalate în Insula Șerpilor și le-au provocat pierderi semnificative forțelor Moscovei. Imagini din satelit furnizate de Planet Skysat și Maxar arată mai multe suprafețe arse, efecte ale loviturilor ucrainenilor, de ieri și de zilele trecute.
15 morți și 16 răniți la Harkov
ACTUALIZARE 07.20 15 persoane, între care un copil de opt ani, au fost ucise sub focul artileriei ruse în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei, a anunţat marţi guvernatorul regiunii.
„15 persoane au murit şi 16 au fost rănite. Acestea sunt consecinţele teribile ale bombardamentelor ruseşti în plină zi în regiunea Harkov”, a anunțat guvernatorul Oleg Sinegubov pe Telegram, precizând că aceste persoane au fost ucise şi rănite în patru bombardamente separate, potrivit Agerpres.
Mulţi locuitori ai regiunii Harkov, la graniţa cu Rusia, au fugit la începutul invaziei ruse şi au început să revină acasă după ce încercările forţelor ruse de a ocupa cel de-al doilea oraş ucrainean au fost respinse.
Polonia a furnizat peste 240 de tancuri Ucrainei
ACTUALIZARE 07.15 Polonia a furnizat Ucrainei peste 240 de tancuri şi 100 vehicule blindate, a spus marţi preşedintele polonez Andrzej Duda.
Varşovia a trimis, de asemenea, sisteme de rachete, mitraliere şi muniţie, a afirmat preşedintele Duda în cursul unei întâlniri cu ambasadori.
În total, Polonia a oferit sprijin militar în valoare de peste 1,6 miliarde de dolari cu scopul de a opri războiul din Ucraina şi de a se asigura că acesta nu se extinde pe teritoriul polonez.
Editor : M.B.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
