Raport: Majoritatea statelor lumii nu au înregistrat progrese semnificative în reducerea corupției în ultimul deceniu

Data publicării:
România, percepută drept una din cele mai corupte ţări din UE.
România, percepută drept una din cele mai corupte ţări din UE. Foto: Profimedia Images

Marea majoritate a statelor lumii nu au înregistrat progrese semnificative în ce priveşte reducerea corupţiei în ultimii 10 ani, relevă Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) 2021 lansat marţi de Organizația Transparency International, care semnalează, în paralel, o intensificare a abuzurilor împotriva drepturilor omului şi un declin al democraţiei, potrivit unui comunicat de presă al acestei organizaţii.

Indicele de Percepţie a Corupţiei reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia existentă în sectorul public din 180 de state şi teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă foarte corupt, iar 100 deloc corupt.

Potrivit Transparency International, 86% dintre ţările analizate nu au înregistrat progrese semnificative sau chiar au regresat în ultimii 10 ani.

Media globală a IPC rămâne neschimbată, la 43 de puncte, pentru al zecelea an consecutiv, iar două treimi din ţări au punctaje sub 50 din 100.

Captură de ecran din 2022.01.25 la 13.32.48
Harta cu Indicele de Percepţie a Corupţiei ân 2021. Foto: transparency.org

România, percepută drept una din cele mai corupte ţări din UE

Cu doar 45 de puncte, România rămâne în rândul celor trei ţări din Uniunea Europeană percepute drept cele mai corupte, alături de Ungaria (43 de puncte) şi Bulgaria (42 de puncte). Percepţia asupra corupţiei din sistemul public este similară nu doar de la un an la altul, ci şi prin comparaţie cu rezultatele din anul 2012, când România avea 44 de puncte, transmite Agerpres.

Media la nivelul statelor UE rămâne la 64 de puncte. Ţările aflate în topul IPC sunt Danemarca (88 puncte), Finlanda (88 puncte) şi Noua Zeelandă (88 puncte), toate trei fiind şi în top 10 mondial privind libertăţile civile, conform Democracy Index.

Țări precum Somalia (13 puncte), Siria (13 puncte) şi Sudanul de Sud (11 puncte) rămân la coada clasamentului IPC. De altfel, Siria este clasată pe ultimul loc în clasamentul privind libertăţile civile.

Pe de altă parte, 27 de ţări, printre care Cipru (53), Liban (24) şi Honduras (23), au atins minime istorice în 2021 privind intensificarea corupților.

Deceniul regresului

În ultimul deceniu, 154 de ţări au regresat ori nu au făcut progrese semnificative. Din 2012, 23 de ţări au scăzut considerabil în IPC, inclusiv ţări dezvoltate economic precum Australia (locul 73), Canada (locul 74) şi Statele Unite ale Americii (locul 67). 

De asemenea, pentru prima dată de când se fac aceste măsurători, Statele Unite nu mai face parte din top 25 al IPC. 

În schimb, 25 de ţări şi-au îmbunătăţit considerabil scorurile, inclusiv Estonia (74), Seychelles (70) şi Armenia (49).

Transparency International a constatat că statele care încalcă libertăţile civile în mod constant au scoruri mai mici în IPC. O atitudine de complacere în lupta împotriva corupţiei agravează încălcarea drepturilor omului şi subminează democraţia, declanşând un întreg cerc vicios. 

Pe măsură ce aceste drepturi şi libertăţi se erodează şi democraţia se află în declin, autoritarismul îi ia locul, contribuind la atingerea unor niveluri şi mai mari de corupţie, arată organizaţia.

70% din populația globală trăiește în prezent fie în regimuri nedemocratice, fie în țări aflate în declin democratic

Raportul Transparency International vine în completarea raportului publicat pe 22 noiembrie 2021 de Institutul Internațional pentru Democrație și asistență electorală din Stockholm (IDEA), care sublinia că pandemia de COVID-19 a fost folosită de unele țări pentru a restrânge libertatea de exprimare. Astfel, un număr tot mai mare de state au alunecat spre autoritarism, iar numărul democrațiilor stabile care sunt amenințate de fenomenul autocratic a crescut.

Raportul IDEA a scos în evidență că numărul democrațiilor care și-au întors fața către autoritarism s-a dublat în ultimul deceniu, iar unele dintre aceste țări fac parte din UE, fiind date ca exemplu Ungaria, Polonia și Slovenia.

„Numărul de țări care suferă de „eroziune democratică” nu a fost niciodată la fel de mare ca acum”, arată raportul IDEA, referindu-se la regresele în domenii precum independența guvernamentală și judiciară, dar și libertatea presei și drepturile omului.

La începutul acestui an, raportul anual pe 2021 al Secretarului General al Consiliului Europei a constatat, de asemenea, „un grad clar și îngrijorător de regres democratic” agravat de pandemia de coronavirus.

„Dacă există un mesaj cheie în acest raport, este că acesta este momentul ca democrațiile să fie mai îndrăznețe, să se inoveze și să se revitalizeze”, a transmis Kevin Casas-Zamora, secretarul general al IDEA.

Drepturile omului nu sunt doar un principiu pe care este bine să-l ai în lupta împotriva corupţiei. Abordările autoritare distrug sistemul independent de control şi echilibru şi fac eforturile anticorupţie să depindă de capriciile unei elite. Singura cale durabilă către o societate fără corupţie este să te asigurări că oamenii pot vorbi liber şi că pot lucra împreună pentru a face puterea să fie răspunzătoare, a declarat Delia Ferreira Rubio, preşedintele Transparency International.

Pe măsură ce eforturile de combatere a corupţiei stagnează şi se deteriorează, drepturile omului şi democraţia sunt atacate. Folosirea continuă de către guverne a pandemiei de COVID-19 pentru erodarea drepturilor omului şi a democraţiei ar putea duce, de asemenea, la declinuri mai accentuate pe tot globul în viitor.

Transparency International face apel la guverne să acţioneze în conformitate cu angajamentele privind anticorupţia şi drepturile omului. De asemenea, organizația face apel la oamenii de pe tot globul să acţioneze împreună pentru a cere schimbarea.

În contexte autoritare în care controlul asupra guvernului, afacerilor şi mass-media revine câtorva indivizi, mişcările sociale rămân ultimul control asupra puterii. Puterea deţinută de profesori, oameni de afaceri, studenţi şi oameni obişnuiţi din toate categoriile sociale este cea care va duce la responsabilizare, a declarat Daniel Eriksson, director general al Transparency International.

Citește și: Liderii europeni au prins gustul puterii sporite în timpul pandemiei și nu și-au făcut planuri pentru a o da înapoi - analiză CNN

 

Editor : Marco Badea

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri