Pandemia de COVID-19 a fost folosită de unele țări pentru a restrânge libertatea de exprimare. Astfel, un număr tot mai mare de state au alunecat spre autoritarism, iar numărul democrațiilor stabile care sunt amenințate de fenomenul autocratic a crescut, potrivit unui raport publicat luni de Institutul Internațional pentru Democrație și asistență electorală din Stockholm (IDEA).
Politica populistă, utilizarea restricțiilor pandemice pentru a reduce la tăcere criticii, tendința țărilor de a imita comportamentul antidemocratic al altora și dezinformarea folosită pentru a diviza societățile sunt în principal de vină, se arată în raportul IDEA, citat de Reuters.
Autoritarismul este în creștere pe măsură ce regimurile represive și-au accentuat capacitatea de reprimare, iar guvernele democratice adoptă măsuri restrictive din cauza pandemiei de COVID-19. Raportul IDEA subliniază că numărul democrațiilor care și-au întors fața către autoritarism s-a dublat în ultimul deceniu, iar unele dintre aceste țări fac parte din UE, fiind date ca exemplu Ungaria, Polonia și Slovenia.
Oamenii din aceste trei țări se numără printre cele două treimi dintre cetățenii lumii care trăiesc în democrații erodate sau sub regimuri autocratice. Concluziile IDEA se bazează pe o analiză a 165 de țări în 2020 și 2021 și pe examinarea tendințelor democratice din 2015, notează Politico Europe.
Democrațiile din Europa sunt în pericol
În Europa, pandemia de COVID-19 a exacerbat tendințele pre-pandemice, oferind noi modalități guvernelor onduse de lideri politici autoritari de a slăbi și mai mult democrația, consemnează raportul IDEA.
„Un număr tot mai mare de țări au folosit pandemia, și în special amenințarea dezinformarii legate de pandemie, pentru a restrânge libertatea de exprimare și pentru a face din aceasta o infracțiune care poate să se transforem în final în pedeapsă cu închisoarea”, a declarat Kevin Casas-Zamora, secretarul general al IDEA.
Aceasta a mai spus că „poate că cel mai important aspect al democrației care a fost afectat negativ de pandemie în Europa este libertatea de exprimare și integritatea mass-media. A fost un deceniu pierdut în ceea ce privește dezvoltarea democratică în Europa de Est și în Balcanii de Vest”.
Summitul democrațiilor din SUA, un moment al schimbării
„Numărul de țări care suferă de „eroziune democratică” nu a fost niciodată la fel de mare ca acum”, arată raportul IDEA, referindu-se la regresele în domenii precum independența guvernamentală și judiciară, dar și libertatea presei și drepturile omului.
La începutul acestui an, raportul anual pe 2021 al Secretarului General al Consiliului Europei a constatat, de asemenea, „un grad clar și îngrijorător de regres democratic” agravat de pandemia de coronavirus.
„Dacă există un mesaj cheie în acest raport, este că acesta este momentul ca democrațiile să fie mai îndrăznețe, să se inoveze și să se revitalizeze”, a mai spus Kevin Casas-Zamora.
Raportul IDEA vine ca un avertisment înainte de summitul pentru democrație al președintelui american Joe Biden, care se va desfășura între 9-10 decembrie. La discuții, liderii mondiali vor discuta despre provocările cu care se confruntă democrația.
La summit vor fi invitați șefi de stat din țările democratice, dar și reprezentanți ai societății civile și ai sectorului privat. Va fi un summit virtual la care participanții ar trebui să-și ia angajamente concrete pentru un an de acțiune, urmând să se întâlnească în persoană la expirarea acelui an pentru analize și stabilirea de noi obiective.
„În cursa pentru secolul XXI între democrații și autocrații, trebuie să dovedim că democrațiile pot obține rezultate”, a declarat Joe Biden în luna august, la momentul când a anunțat summitul.
Casa Albă a spus că summitul din acest an se va concentra pe trei subiecte cheie ale democrației:
- apărarea împotriva autoritarismului;
- combaterea corupției;
- promovarea respectării drepturilor omului.
De altfel, președintele american Joe Biden a spus în cadrul summitului G7 din Marea Britanie, care s-a desfășurat în iunie, că democrațiile occidentale sunt într-o cursă în care concurează cu guverne autocratice.
În lumina a cum a reușit pandemia să afecteze democrațiile, summitul din decembrie este o oportunitate pentru țările democratice de a fi îndrăznețe și de a regândi instituții democratice vechi de secole, a mai punctat Casas-Zamora.
„Sper că întrunirea liderilor din statele democratice poate servi drept catalizator pentru eforturile multilaterale colective de apărare și promovare a democrației, pentru că de asta avem nevoie în acest moment. Avem nevoie de acțiuni colective pentru a proteja democrația. Iar aceste acțiuni nu trebuie întreprinse doar între guverne, ci la discuții trebuie implicate și societatea civilă, presa și mediul academic”, a adăugat acesta.
Unde s-au înregistrat cele mai mari regrese democratice în 2021
Afganistanul, care a fost preluat de militanții talibani în august după retragerea trupelor internaționale, este cel mai dramatic caz din acest an, în timp ce lovitura de stat din 1 februarie din Myanmar a marcat prăbușirea unei democrații fragile. Alte exemple de regimuri care au suferit un regres democratic includ Mali, care a suferit două lovituri de stat în 2020, și Tunisia, unde președintele a dizolvat parlamentul și și-a asumat puteri sporite.
În marile democrații precum Brazilia și SUA, președinții în funcție au pus la îndoială validitatea rezultatelor în alegeri, în timp ce în India a început urmărirea penală a unor grupuri de oameni care critică politicile guvernamentale.
Ungaria, Polonia, Slovenia și Serbia sunt țările europene cu cel mai mare reges al democrației în ultimii doi ani. De asemenea, Turcia a înregistrat una dintre cele mai mari regrese democratice în ultimul deceniu.
„De fapt, 70% din populația globală trăiește în prezent fie în regimuri nedemocratice, fie în țări aflate în declin democratic”, se arată în raportul IDEA.
„Pandemia a oferit instrumente suplimentare și justificări pentru tacticile represive și reducerea vocilor disidente în țări atât de diverse precum Belarus, Cuba, Myanmar, Nicaragua și Venezuela”, mai spun experții IDEA.
Editor : Marco Badea
