„Președintele-kalașnikov” vs. omul de știință. Impactul european al alegerilor prezidențiale din Cehia
Data actualizării: Data publicării:
Al doilea tur de scrutin al prezidențialelor din Cehia se apropie, iar atmosfera politică de la Praga devine tot mai încinsă.
Orașul-metaforă al lui Franz Kafka este ringul în care se luptă pentru președinția țării actualul șef de stat, prorusul Milos Zeman, și candidatul independent Jiri Drahos, fostul președinte al Academiei de Științe.
Altfel spus, un „animal politic” călit într-o lungă experiență în bătăliile electorale, cu relații la porțile Kremlinului și compasul contractelor publice îndreptat în direcția Beijingului, și un intelectual cu CV tehnocrat căruia nimeni nu îi dădea vreo șansă înainte de cursa prezidențială.
Ca tipar politic, Zeman (73 de ani) se înscrie în matrița controversaților provocatori și protecționiști de tipul Viktor Obran, însă cu o tușă de clovnerie oligarhică în comportamentul public. „Donald Trump al Europei Centrale”, „Omul-Lukoil” (aluzie la faptul că prima sa campanie prezidențială ar fi fost finanțată de compania rusă) sau „Președintele-Kalașnikov” – sunt doar câteva dintre poreclele actualului președinte ceh.
De cealaltă parte, Jiri Drahos (68 de ani) mizează pe cartea liberalului de baricadă pro-occidentală, pro-UE și pro-NATO care militează pentru stoparea izolaționismului anti-european al Cehiei în siajul Grupului de la Vișegrad.
Într-un sondaj dat publicității la începutul acestei săptămâni, Drahos este cotat cu un ușor avans în fața lui Milos Zeman, care a câștigat primul tur de scrutin.
Potrivit sondajului STEM/MARK, realizat pentru cotidianul Mlada fronta Dnes, pe un eşantion de 1.078 de persoane, 47% dintre alegători îl susţin pe Drahos, iar 43% pe Zeman. Restul de 10% din cei care declară că vor vota sunt încă indecişi în privinţa candidatului pentru care vor opta, transmite Agerpres. O anchetă similară, publicată duminica trecută de Kantar TNS, a arătat că 45,5% dintre alegători îl preferă pe Zeman, iar 45% pe contracandidatul său. Majoritatea candidaţilor eliminaţi în primul tur au declarat că îl susţin pe Drahos.
Rezultatul scrutinului programat în zilele de 26 şi 27 ianuarie ar putea influenţa şi conducerea viitorului guvern. Premierul-miliardar Andrej Babis, prins într-un scandal de corupție cu fonduri europene și rămas fără imunitate, se grăbeşte să formeze un nou executiv înainte de învestirea viitorului preşedinte, în ziua de 8 martie.
Zeman l-a susţinut pe Babis, care la rândul său şi-a declarat sprijinul faţă de realegerea preşedintelui. Drahos, în schimb, i-a recomandat lui Babis să facă un pas înapoi pentru a permite formarea unui nou guvern, şi a declarat inacceptabilă prezenţa unui prim-ministru inculpat.
Între timp, Drahos îl acuză pe Zeman de „trucuri murdare”, relatează The Guardian.
Mai exact, Drahos susține că Zeman a ordonat o campanie de denigrare împotriva sa pe rețelele de socializare, în care este acuzat de pedofilie, de apartenență la fosta securitate (StB-ul cehoslovac) și de faptul că ar fi marioneta financiară a unei „elite globaliste” .
Kremlin Watch, o unitate a think tank-ului European Values, îl numește pe Zeman un „cal troian al Kremlinului” și spune că peste 30 de site-uri cehe, care împărtășesc viziunea geopolitică a lui Vladimir Putin, s-au coalizat în distrugerea imaginii publice a lui Jiri Drahos.
Publicația New Eastern Europe notează într-o analiză că de deznodământul alegerilor din Cehia depinde forța politicilor iliberale, în conflictul de tranșee cu Bruxelles-ul, ale Grupului de la Vișegrad, unde Cehia este un ax vital: o victorie a lui Zeman este conotată ca un NU decisiv adresat unității europene.