După ce a provocat pagube considerabile în Europa Centrală, inclusiv în România, furtuna Boris a lovit regiunea Emilia-Romagna, în nordul Italiei, care a fost deja afectată de inundații devastatoare anul trecut. Ploile torențiale au lăsat în urmă două persoane date dispărute și pagube materiale, după ce au ucis 24 de persoane în Republica Cehă, Austria, Polonia și România. Costurile economice vor fi, de asemenea, probabil foarte ridicate. Inundațiile dramatice provocate de Boris ar putea fi „unul dintre cele mai costisitoare evenimente climatice” înregistrate în Europa Centrală, potrivit Gallagher Re, citat de cotidianul francez Les Echos.
Brokerul de reasigurări estimează că asigurătorii vor trebui să plătească între 2 și 3 miliarde de euro pentru pagubele produse între 12 și 15 septembrie. Cu toate acestea, factura economică totală va fi mult mai mare, într-o regiune în care ratele de penetrare a asigurărilor variază foarte mult.
Ajutorul de la UE nu acoperă pierderile provocate de inundații
Joi, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat un ajutor de 10 miliarde de euro din Fondul de coeziune al Uniunii Europene (UE) pentru finanțarea reconstrucției. Acest pachet este destinat să acopere daunele neasigurate și să ofere ajutor țărilor cele mai afectate.
Jumătate, adică 5 miliarde de euro, vor fi alocate Poloniei. Această sumă nu va fi însă suficientă pentru a acoperi pierderile provocate de inundații nemaiîntâlnite din 1997, a avertizat vineri ministrul polonez al Finanțelor.
Sprijinul din partea asigurătorilor va fi mai limitat decât în Republica Cehă, unde polițele pentru daune materiale sunt mai răspândite, subliniază Mario De Cicco, analist la DBRS Morningstar.
Cu toate acestea, finanțele publice vor fi solicitate peste tot. Polonia își va revizui bugetul pentru 2024 odată ce se va cunoaște factura finală. Austria își va tripla fondul național pentru victimele dezastrelor naturale la un miliard de euro. Praga va debloca 30 de miliarde de coroane cehe (1,2 miliarde de euro) și încă 10 miliarde anul viitor, pentru reconstrucție.
Asigurările acoperă mai puțin de 20% din pierderi
Aceste măsuri de urgență ilustrează lipsa de acoperire de către asigurările private sau publice a evenimentelor climatice în UE. Între 1980 și 2022, acestea au costat 650 de miliarde de euro, dar numai 19,5% din pierderi au fost asigurate, potrivit unui raport al Agenției Europene de Mediu (AEM). Inundațiile istorice din 2002 din Europa Centrală au provocat pagube în valoare de 34 de miliarde de euro.
Mai recent, inundațiile din Germania și Belgia au costat 44 de miliarde de euro în 2021, iar seceta care a lovit continentul în 2022 a costat 40 de miliarde de euro. Numai în acești doi ani, pierderile au totalizat 110 miliarde de euro.
Nu toate țările sunt egale când vine vorba de riscuri. Conform AEM, doar 5% dintre pierderile înregistrate în Italia în ultimele două decenii au fost asigurate, în comparație cu 7% în Polonia, 12% în Republica Cehă și 18% în Austria. În schimb, Danemarca are cea mai mare rată de protecție, de 61%.
În raportul său final, publicat în această vară, Programul de reziliență la schimbările climatice, lansat de Bruxelles, recomandă o serie de soluții pentru a aborda problema subasigurării. De exemplu, parteneriatele public-privat, cum ar fi sistemul francez devcompensare a dezastrelor naturale. Aceasta este o abordare propusă deja anul trecut de Banca Centrală Europeană și de Autoritatea Europeană de Asigurări (Eiopa).
Editor : Marina Constantinoiu
